Știri naționale și internaționale

Producția și importurile de cărbune continuă să scadă

Redacția•28 decembrie 2025

Pe scurt

Producția și importurile de cărbune în România continuă să înregistreze o scădere semnificativă, tendință evidențiată în perioada ianuarie – octombrie 2024, când importurile au scăzut cu 50,2%, ajungând la 78.800 tep. Această diminuare va continua până în 2027, pe fondul punerii în funcțiune a unor noi capacități energetice alternative, ceea ce va conduce la o reducere estimată a producției de cărbune cu aproximativ 11,4%, respectiv a importurilor cu 24,5%, conform Prognozei echilibrului energetic publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Astfel, producția internă de cărbune este previzionată să scadă de la 1,718 milioane tep în 2025, cu o reducere de 10,5%, până la 1,432 milioane tep în 2027, marcând o diminuare constantă pe parcursul acestor ani. În paralel, importurile vor continua să se reducă semnificativ, de la 164.000 tep în 2025 (-20,5%) la doar 79.000 tep în 2027 (-34,4%), reflectând schimbările structurale în sectorul energetic românesc orientat spre surse mai ecologice și eficiente. Această evoluție are implicații importante pentru politica energetică națională, semnalând o tranziție clară de la dependența de cărbune către o matrice energetică diversificată și sustenabilă, beneficiind astfel atât mediul înconjurător, cât și securitatea energetică a țării.

Producția și importurile de cărbune în continuă scădere până în 2027

Importurile și producția de cărbune în România înregistrează o tendință clară de diminuare, conform celor mai recente date și previziuni oferite de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Această diminuare este influențată în mod direct de extinderea capacităților alternative de producție a energiei, care vor reduce gradual dependența de energia pe bază de cărbune în următorii ani.

Scăderea abruptă a importurilor în prima parte a anului 2024

Datele oficiale arată că, în perioada ianuarie – octombrie 2024, importurile de cărbune au fost de aproximativ 78.800 tone echivalent petrol (tep). Aceasta reprezintă o scădere drastică de 50,2% față de aceeași perioadă din anul anterior, echivalentă cu o reducere de circa 79.400 tep. Această diminuare spectaculoasă reflectă schimbările semnificative din piața energetică, în special în contextul tranziției către surse energetice mai curate și mai sustenabile.

Producția internă, în regres constant

Pe lângă importuri, producția internă de cărbune este estimată să urmeze o tendință descendentă similară. Conform prognozei publicate recent de CNSP, se așteaptă ca producția de cărbune să scadă progresiv în următorii trei ani. Astfel, în 2025, producția este preconizată la 1,718 milioane tep, marcând o reducere de 10,5%. Următoarele două semestre vor aduce scăderi suplimentare: în 2026 producția ar urma să ajungă la 1,555 milioane tep (-9,5%), iar în 2027 la 1,432 milioane tep (-7,9%).

Această reducere continuă a producției interne este strâns legată de noile tehnologii și investiții în capacități regenerabile sau alte surse de energie, care încep să preia din sarcina de a satisface cererea energetică națională.

Estimările privind importurile până în 2027

Pe lângă scăderea producției interne, importurile de cărbune sunt și ele prevăzute să scadă semnificativ în următorii ani. CNSP estimează că, în 2025, importurile vor fi de aproximativ 164.000 tep, ceea ce reprezintă o reducere de 20,5%. Ulterior, în 2026, importurile ar trebui să scadă cu 26,3%, ajungând la 121.000 tep. Cel mai accentuat declin este anticipat pentru 2027, când importurile ar putea coborî cu 34,4%, până la 79.000 tep.

Acest trend reflectă o schimbare strategică în sectorul energetic, care caută să reducă importurile de combustibili fosili, în special de cărbune, în favoarea surselor locale și regenerabile.

Contextul evoluției pieței energetice românești

Reducerea producției și a importurilor de cărbune face parte dintr-un context mai larg de transformare a sistemului energetic românesc. În ultimii ani, România a adoptat politici care urmăresc să diversifice mixul energetic, sporind ponderea energiilor regenerabile și a altor capacități energetice moderne. În plus, angajamentele asumate la nivel european privind combaterea schimbărilor climatice accelerează tranziția de la utilizarea cărbunelui către surse mai curate.

Această schimbare nu afectează doar mediul și sustenabilitatea, ci are și implicații economice și sociale – de la reducerea dependenței externe până la restructurări în industriile tradiționale din sectorul minier și energetic.

Concluzii

Datele și prognozele CNSP indică clar că ambele componente – producția internă și importurile de cărbune – vor continua să scadă considerabil până în anul 2027. Aceasta reflectă o transformare energetică profundă, în care energia pe bază de cărbune cedează teren altor surse energetice cu impact mai redus asupra mediului.

Pe termen mediu, România se aliniază astfel nu doar tendințelor globale, ci și obiectivelor europene privind reducerea emisiilor de carbon și creșterea eficienței energetice, marcând o etapă importantă în dezvoltarea unui sistem energetic sustenabil și adaptat provocărilor de mediu actuale.

Surse:

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) – Prognoza echilibrului energetic 2024
Date statistice privind producția și importurile de cărbune în România

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.