Știri naționale și internaționale

Popularii europeni s-au aliat cu extremiștii de dreapta în Parlamentul European pentru un vot majoritar în favoarea reducerii exigențelor ecologice aplicate companiilor europene

Redacția•13 noiembrie 2025

Pe scurt

Popularii europeni (PPE) s-au aliat cu grupurile de extremă dreaptă în Parlamentul European pentru a obţine o majoritate care să sprijine reducerea exigenţelor ecologice impuse companiilor din UE, marcând astfel o premieră după alegerile europarlamentare din 2024. Pachetul legislativ Omnibus I, adoptat cu 382 de voturi pentru, 249 împotrivă şi 13 abţineri, vizează să limiteze reglementările privind planurile de tranziţie climatică şi clauzele de răspundere civilă, eliminând complet aceste obligaţii prin amendamentele PPE şi reducând numărul firmelor vizate doar la cele cu peste 1.750 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 450 milioane euro. Această decizie survine după eşecul unei prime tentative în Parlament, când o majoritate progresistă, formată din PPE, socialişti şi liberali, susţinută de Verzi, nu a putut impune legislaţia, iar negocierile ulterioare cu PPE au eșuat, generând ruperea coaliţiei tradiţionale de centru-dreapta. Lideri progresişti au criticat lipsa dorinţei PPE de a face compromisuri, în timp ce PPE susţine că social-democraţii nu şi-au modificat poziţia pentru a permite aprobarea textului. Grupurile naţionaliste din Parlament salută „ruperea cordonului sanitar” care le izola şi anunţă o nouă majoritate formată din PPE, extremă dreaptă, conservatori şi suveranişti ce ar putea înlocui Pactul Verde European cu o agendă orientată spre competitivitate economică, punând astfel în discuţie viitorul politicilor climatice şi sociale ale UE. Această schimbare strategică în Parlament reflectă tensiunile majore între nevoia de protecţie ecologică şi presiunile pentru reducerea reglementărilor considerate împovărătoare pentru marile companii europene, deschizând o nouă etapă în evoluţia politicilor UE pe domeniul mediului și afacerilor.

Popularii europeni formează o alianță cu extrema dreaptă în Parlamentul European pentru a diminua exigențele ecologice impuse companiilor

În premieră după alegerile europarlamentare din 2024, Parlamentul European a adoptat un pachet legislativ cu o majoritate care reunește Partidul Popular European (PPE) și formațiuni de extremă dreaptă. Această coaliție a trecut un text ce influențează negocierile viitoare privind reglementările în domeniul mediului, marcând o schimbare semnificativă față de tendințele precedente.

Pachetul Omnibus I – principii esențiale și schimbări controversate

Pachetul legislativ, denumit Omnibus I, vizează în principal extinderea cadrului legal pentru companiile europene în ceea ce privește respectarea normelor ecologice. Textul reglementează numărul firmelor obligate să adopte planuri de tranziție climatică și introduce clauze ce permit victimelor să solicite despăgubiri în cazul încălcării obligațiilor de protecție a mediului.

În forma inițială propusă de Comisia Europeană, aceste reguli ar fi vizat companii mai numeroase și mai variate din punct de vedere al dimensiunii sau impactului asupra mediului. Însă amendamentele aduse de PPE, încă în discuție cu Consiliul UE, reduc drastic amploarea acestor obligații. Obligația de a prezenta planuri de tranziție climatică și clauzele de răspundere civilă au fost eliminate aproape în totalitate, iar pragul pentru aplicabilitatea legii a fost majorat: acum doar companiile cu peste 1.750 de angajați și o cifră de afaceri anuală de minimum 450 milioane euro vor fi afectate.

Cum s-a ajuns la adoptarea acestei majorități

Votul decisiv din Parlamentul European, desfășurat joi, s-a încheiat cu 382 de voturi pentru, 249 împotrivă și 13 abțineri. Acesta a fost al doilea efort al Parlamentului de a defini o poziție unitară pentru negocierile cu statele membre pe tema simplificării legislației ecologice, inițiative cheie ale Comisiei Europene menite să ajute competitivitatea economică a Uniunii.

Prima încercare, susținută de o coaliție largă de forțe progresiste – populari, socialiști și liberali – eșuase cu puțin timp în urmă, deși fusese aprobată de comisiile parlamentare de specialitate și principalilor actori pro-UE, inclusiv Verzii. Aceeași majoritate a fost și susținătoarea realegerii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.

După eșec, negociatorul principal, eurodeputatul suedez Jurgen Warborn, a decis să adopte o strategie diferită, prezentând amendamente care slăbesc în mod considerabil propunerea inițială. Astfel, a reorientat negocierile pentru a câștiga sprijinul grupurilor Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și Patrioților pentru Europa (PfE), aflate în zona dreaptă și extrema dreaptă.

Eșecul negocierilor și ruperea alianțelor tradiționale

După trei săptămâni de discuții intense, grupurile progresiste au anunțat miercuri terminarea fără succes a negocierilor. Valerie Hayer, lidera grupului liberal Renew, a criticat ferm această ruptură, catalogând-o drept sfârșitul ultimei punți de legătură între realismul economic și angajamentele sociale și climatice ale UE. Ea avertizează că respingerea compromisului deschide calea spre o instabilitate politică și legislativă fără precedent.

Lidera Verzilor, Kira-Peter Hansen, împreună cu reprezentanți din grupul social-democrat, au susținut că au făcut concesii importante în privința clauzelor de răspundere civilă, însă Partidul Popular European nu a manifestat niciun interes real pentru compromis.

În replică, un purtător de cuvânt al PPE a acuzat social-democrații că nu și-au modificat suficient poziția față de membrii indeciși, care au fost determinanți în votul negativ al primei sesiuni din octombrie, ceea ce a făcut imposibilă realizarea unui acord viabil.

O nouă majoritate schimbă echilibrul de forțe în Parlament

În această context, grupul Patrioților pentru Europa a transmis un mesaj triumfător, celebrând „ruperea în premieră a cordonului sanitar” care până acum izola partidele naționaliste în Parlament. În opinia lor, noile alianțe între PPE, extrema dreaptă, conservatori și suveraniști deschid calea unei abordări care înlocuiește Pactul Verde European cu o agendă orientată spre competitivitate și reducerea reglementărilor.

Această schimbare de paradigmă politică ar putea avea consecințe profunde pentru viitorul legislației europene privind mediu și climă, fiind semnalul clar că prioritățile economice și ale suveranității naționale pot prevala în detrimentul angajamentelor ecologice stricte.

Adoptarea acestui pachet legislativ și reconfigurarea coalițiilor în Parlamentul European marchează un punct de cotitură esențial în dezbaterile privind viitorul reglementărilor ecologice și economice ale UE. Următoarele etape ale negocierilor cu statele membre vor fi decisive pentru stabilirea nivelului real al protecției mediului în Uniunea Europeană în anii ce vin.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.