Știri naționale și internaționale

Peste 820.000 de români au folosit anul trecut asigurările voluntare de sănătate. UNSAR lansează campania #gatapentruVIATA

Redacția•10 noiembrie 2025

Pe scurt

Peste 820.000 de români au utilizat anul trecut asigurările voluntare de sănătate, conform datelor furnizate de UNSAR, ceea ce evidențiază importanța acestor soluții de protecție suplimentară ce completează serviciile sistemului public de sănătate. Această tendință reflectă o înțelegere tot mai mare a rolului asigurărilor private în accesul rapid la servicii medicale de calitate, protejând astfel un număr din ce în ce mai mare de persoane, fie prin deciziile lor individuale, fie prin cele ale angajatorilor. Pentru a pune în lumină beneficiile acestor asigurări și a promova prevenția, UNSAR a lansat campania națională #gatapentruVIATA, un proiect care prezintă povești reale ce ilustrează sprijinul concret oferit în situații neașteptate, accesibile pe platforma www.asiguropedia.ro. Campania subliniază faptul că asumarea protecției prin asigurări voluntare este o decizie responsabilă ce poate face diferența în viața fiecăruia, ajutând oamenii să fie mai bine pregătiți pentru momentele imprevizibile care îi pot afecta pe ei sau pe cei dragi. În 2023, valoarea totală a serviciilor medicale acoperite prin aceste asigurări a ajuns la aproximativ 110 milioane de euro, fonduri care au fost direcționate către consultații, analize, investigații imagistice, intervenții chirurgicale, spitalizare și tratamente de recuperare, reducând astfel presiunea asupra fondului public de asigurări sociale de sănătate. UNSAR, fondată în 1994 și reprezentând 21 de companii ce dețin peste 90% din piața românească de asigurări, continuă să susțină dezvoltarea sustenabilă a industriei de profil și să protejeze interesele asigurătorilor, contribuind astfel semnificativ la economia națională, unde despăgubirile plătite zilnic ating 6,5 milioane de euro. Această inițiativă accentuează importanța educației în domeniul asigurărilor și încurajează românii să ia decizii informate pentru sănătatea și siguranța lor.

Peste 820.000 de români au apelat anul trecut la asigurările voluntare de sănătate. UNSAR lansează campania #gatapentruVIATA

În anul precedent, peste 820.000 de români au beneficiat de asigurările voluntare de sănătate, un semnal clar care confirmă importanța acestor soluții suplimentare de protecție. Acestea vin ca un complement esențial la serviciile furnizate de sistemul public de sănătate și contribuie la accesul rapid la servicii medicale de calitate, arată datele furnizate de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).

Deschiderea către protecția voluntară în sănătate

„Tot mai mulți români realizează avantajele asigurărilor voluntare de sănătate, care facilitează accesul prompt la îngrijiri medicale de top. Aceasta demonstrează că deciziile luate fie de persoane fizice, fie de angajatori duc la o mai bună protecție în fața riscurilor medicale”, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, cu ocazia lansării campaniei naționale #gatapentruVIATA.

Inițiativa are scopul de a susține această tendință pozitivă, oferind informații clare și promovând prevenția în rândul populației. „#gatapentruVIATA este un demers menit să educe și să informeze publicul larg despre beneficiile și funcționarea acestor asigurări voluntare de sănătate”, completează Ciuncan.

Povești reale pentru o protecție reală

Campania se axează pe experiențe autentice, relatate de cei care au primit sprijin concret în situații neașteptate, pentru a evidenția cum asigurările voluntare pot face diferența când contează cel mai mult. Astfel de povești captivante pot fi accesate pe platforma online www.asiguropedia.ro, un spațiu dedicat educației în domeniul asigurărilor de sănătate și viață.

Roxana Băluță, specialist în asigurări de viață și sănătate și coordonator de programe în cadrul UNSAR, menționează: „Prin #gatapentruVIATA vrem să transmitem un mesaj clar – protecția și responsabilitatea sunt alegeri ce pot transforma vieți. Cei care înțeleg cum funcționează o asigurare de sănătate voluntară și ce avantaje aduce, pot fi mai bine pregătiți pentru situațiile imprevizibile care le pot afecta atât propria sănătate, cât și pe cea a celor dragi.”

Impact financiar semnificativ asupra sistemului public

În 2023, valoarea totală a serviciilor medicale decontate prin asigurările de sănătate voluntare a depășit 110 milioane de euro. Aceste sume au acoperit o gamă variată de servicii medicale - de la consultații și analize, până la investigații imagistice, intervenții chirurgicale, spitalizări și tratamente de recuperare. Un aspect foarte important este faptul că aceste costuri nu au mai trebuit să fie suportate de fondurile publice destinate asigurărilor sociale de sănătate, contribuind astfel la degrevarea sistemului medical de stat.

Despre UNSAR și rolul său în industria asigurărilor din România

Fondată în 1994, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România reunește în prezent 21 de companii membre, care controlează peste 90% din piața locală a asigurărilor. UNSAR acționează ca reprezentant și apărător al intereselor asigurătorilor și reasigurătorilor români, intervenind pentru îmbunătățirea legislației în domeniu și pentru promovarea unei industrii a asigurărilor durabile și eficiente atât pe plan intern, cât și internațional.

Membrii UNSAR sunt și parteneri activi în Federația Asigurătorilor și Reasigurătorilor Europeni (Insurance Europe) din 2007, ceea ce reflectă angajamentul lor pentru standarde europene și bune practici în domeniu.

Sectorul asigurărilor reprezintă un pilon esențial al economiei României, contribuind decisiv la dezvoltarea țării. Statistic, societățile de asigurări din România plătesc zilnic despăgubiri care însumează în medie 6,5 milioane de euro, un volum semnificativ ce evidențiază rolul vital pe care îl joacă în protejarea românilor și în menținerea echilibrului financiar în fața diverselor riscuri.

Campania #gatapentruVIATA vine într-un moment în care informarea și prevenția devin mai importante ca niciodată, iar asigurările voluntare de sănătate sunt o cale esențială pentru o viață mai liniștită și mai sigură. Românii sunt tot mai pregătiți să aleagă responsabil pentru a-și proteja sănătatea și bunăstarea celor dragi, iar UNSAR răspunde acestei nevoi prin această inițiativă educațională și de conștientizare.

Pentru informații suplimentare și acces la poveștile inspiraționale din campanie, vizitați platforma oficială: www.asiguropedia.ro.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.