Știri naționale și internaționale

Peste 7.000 MW vor fi finanţaţi de Comisia Europeană pentru interconectările cu ţările vecine – Bogdan Ivan

Redacția•16 decembrie 2025

Pe scurt

Comisia Europeană va finanța peste 7.000 MW pentru proiecte de interconectare a rețelelor electrice ale României cu cele ale țărilor vecine, o veste confirmată de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, printr-un mesaj video pe Facebook. Această finanțare reprezintă o realizare majoră care transformă România nu doar într-un consumator, ci și într-un producător regional de energie, contribuind la scăderea prețurilor la energie pentru consumatorii români și consolidând securitatea energetică în Europa Centrală și de Est. Ministrul a subliniat că această evoluție confirmă necesitatea unor investiții masive în infrastructura energetică, tema susținută constant în ultimii cinci luni, și a mulțumit echipei Ministerului Energiei și comisarului european pentru Energie, Dan Jorgensen, pentru susținerea și prioritizarea acestor programe esențiale. Acest pas înainte în dezvoltarea interconectărilor energetice marchează o etapă cheie în integrarea pieței de energie din regiune și în stabilizarea continuă a sistemului energetic național, oferind României un rol strategic în producția și distribuția de energie la nivel regional.

Comisia Europeană va finanța peste 7.000 MW pentru interconectările energetice cu țările vecine – anunțul ministrului Bogdan Ivan

România face un pas important spre întărirea securității energetice și integrarea regională, după ce Comisia Europeană a decis să susțină financiar proiecte majore de interconectare cu statele învecinate. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că peste 7.000 de megawați vor beneficia de finanțare europeană, realizând astfel un obiectiv esențial pentru sistemul energetic românesc și pentru întreaga regiune.

De la „listă de dorințe” la o realitate concretă

Ministrul a subliniat că ceea ce părea cândva doar un plan ambițios, o „listă de dorințe”, este astăzi în proces de materializare. Finanțarea de peste 7.000 MW pentru interconectările electrice cu țările vecine va aduce multiple beneficii, între care scăderea prețurilor la energie pentru consumatorii români și consolidarea poziției României ca producător regional de energie. „Transformăm țara noastră într-un pol energetic capabil să alimenteze și piețele din jurul nostru”, a explicat Bogdan Ivan.

El a repetat ideea lansată încă de acum cinci luni, potrivit căreia investițiile masive în rețele electrice, atât în România, cât și în țările din regiune, sunt esențiale pentru stabilitatea energetică a Europei Centrale și de Est. Această viziune a fost acum integrată în realitatea financiară și legislativă, cu susținerea directă a Comisiei Europene.

Recunoștință pentru sprijinul decisiv din partea Comisiei Europene

Bogdan Ivan a mulțumit în mod special echipei din Ministerul Energiei, care a lucrat constant pentru realizarea acestor proiecte, dar și comisarului european pentru Energie, Dan Jorgensen. Ministrul român a apreciat deschiderea și înțelegerea acestuia privind necesitatea prioritizării investițiilor în infrastructura de rețea a României.

„Când domnul Jorgensen a vizitat Bucureștiul în urmă cu o lună, am transmis un mesaj clar și ferm despre importanța acestor finanțări pentru stabilitatea energetică regională. Sunt bucuros că a ascultat și că a transformat această prioritate în realitate”, a concluzionat Ivan.

Impactul așteptat al investițiilor în rețelele electrice

Această finanțare substanțială semnalează un punct de cotitură în modul în care România gestionează energia și colaborările cu statele vecine. Proiectele de interconectare vor facilita un flux energetic mai stabil și mai eficient între țări, reducând vulnerabilitățile sistemului și creând condiții mai avantajoase pentru consumatori.

În plus, creșterea capacității de interconectare va favoriza integrarea surselor regenerabile și susținerea tranziției energetice, o temă esențială pentru Uniunea Europeană. România devine astfel un actor mai puternic pe harta energetică europeană, capabilă să contribuie la securitatea și diversificarea aprovizionării cu energie în regiune.

Ministerul Energiei rămâne activ în susținerea proiectelor care sporesc conectivitatea și reziliența rețelelor electrice, iar finanțarea promisă de Comisia Europeană este o confirmare a succesului în demersul de a transforma România într-un nucleu energetic puternic și stabil.

Pentru consumatori, aceste investiții înseamnă, pe termen lung, prețuri mai accesibile la energie electrică și o mai mare garanție a continuității serviciului, în contextul unor piețe tot mai interconectate și competitive.

Surse: Ministerul Energiei, mesaj video Bogdan Ivan pe Facebook, declarații oficiale comisar european Dan Jorgensen.

Articol realizat cu informații actualizate de pe Economica.net.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.