Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Peste 11.000 de civili au luat pensii de serviciu, în octombrie 2025

Redacția•30 noiembrie 2025
Peste 11.000 de civili au luat pensii de serviciu, în octombrie 2025

Pe scurt

În octombrie 2025, peste 11.000 de civili au beneficiat de pensii de serviciu conform datelor furnizate de CNPP, cei mai mulți fiind procurori și judecători conform Legii 303/2022, cu un număr de 5.755 pensionari, dintre care 2.555 primeau pensii din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), iar pensia medie de serviciu în această categorie atingea 25.408 lei, subvenționată parțial cu 7.513 lei din BASS și 22.235 lei de la bugetul de stat. De asemenea, 795 de membri ai Corpului diplomatic și consular au primit pensii conform Legii nr. 216/2015, cu o pensie medie de 6.910 lei, iar funcționarii publici parlamentari (873 de persoane) au beneficiat de pensii conform Legii 215/2015, cu o medie de 6.215 lei. Personalul aeronautic civil navigant profesionist (1.339 pensionari) a încasat pensii medii de 13.082 lei, integral din BASS, iar beneficiarii de la Curtea de Conturi (678 persoane) au avut o pensie medie de 10.317 lei, subvenționată cu 2.408 lei din bugetul de stat. Totodată, 2.346 de pensionari din cadrul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, conform Legii 130/2015, primeau pensii în medie de 7.055 lei, cu o contribuție de 4.320 lei suportată din bugetul de stat. Astfel, această diversitate a pensiilor de serviciu reflectă o structură complexă a beneficiarilor și a surselor de finanțare, evidențiind importanța acestor prestații în sistemul de protecție socială pentru diferite categorii de personal civil în România.

Peste 11.000 de civili au luat pensii de serviciu, în octombrie 2025

Peste 11.000 de civili au beneficiat de pensii de serviciu în octombrie 2025

În luna octombrie 2025, peste 11.000 de persoane civile au primit pensii de serviciu, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cea mai numeroasă categorie de pensionari beneficiari este reprezentată de procurori și judecători, reglementați prin Legea nr. 303/2022, care numără 5.755 de persoane, dintre care 2.555 primesc pensii din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS).

Procurorii și judecătorii – cei mai bine remunerați pensionari

Această categorie înregistrează și cea mai ridicată pensie medie de serviciu, chiar și în comparație cu alte grupuri profesionale. Pensia medie în cazul lor a fost de 25.408 lei, sumă care include 7.513 lei provenind din BASS și 22.235 lei plătiți de la bugetul de stat. Aceste valori reflectă poziția privilegiată a membrilor sistemului judiciar în cadrul schemelor de pensii speciale.

Corpul diplomatic și consular – aproape 800 de beneficiari

Conform aceleiași surse, Legea nr. 216/2015, care reglementează pensiile de serviciu pentru membri Corpului diplomatic și consular al României, a fost accesată în octombrie 2025 de 795 de persoane, dintre care 690 primesc pensie de la BASS. Pensia medie pentru acest grup era de 6.910 lei, din care 3.003 lei provin din alocațiile bugetului de stat.

Funcționarii publici parlamentari și pensiile lor

Pentru beneficiarii Legii nr. 215/2015, care modifică și completează Legea nr. 7/2006 referitoare la statutul funcționarului public parlamentar, numărul pensionarilor era de 873, cu 654 dintre aceștia primind pensii din BASS. Pensia medie în cadrul acestei categorii a fost de 6.215 lei, din care 3.520 lei vin de la bugetul de stat.

Personalul aeronautic civil navigant profesionist

De asemenea, Legea nr. 83/2015, ce completează Legea nr. 223/2007 privitoare la statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă românească, a avut 1.339 de beneficiari de pensii de serviciu, toți fiind susținuți financiar prin BASS. Pensia medie pentru acest segment a fost de 13.082 lei, iar din această sumă, 8.025 lei au fost acoperiți de bugetul de stat.

Pensii speciale pentru angajații Curții de Conturi

Un alt grup care a primit pensii de serviciu în această perioadă a fost cel al personalului Curții de Conturi, alcătuit din 678 de beneficiari, toți având pensii plătite din BASS. Pensia medie pentru aceștia s-a situat la 10.317 lei, iar contribuția bugetului de stat a fost de 2.408 lei.

Personalul auxiliar din instanțele judecătorești și parchete

În fine, Legea nr. 130/2015, care completează Legea nr. 567/2004 referitoare la statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, a inclus 2.346 de pensionari, dintre care 1.924 primesc pensii din BASS. Pensia medie în acest caz a fost de 7.055 lei, cu o cotă de 4.320 lei suportată de la bugetul de stat.

Aceste cifre indică un sistem complex de pensii de serviciu care variază semnificativ în funcție de categoria profesională și sursa de finanțare, evidențiind atât nivelul de trai al diferitelor categorii de pensionari de serviciu, cât și impactul acestora asupra bugetului public.

Cu peste 11.000 de beneficiari, aceste pensionări speciale rămân un subiect important în dezbaterea publică privind sustenabilitatea bugetară și echitatea socială în România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.