Știri naționale și internaționale

Noi taxe pe produse alimentare, în atenția Comisiei Europene. Ce s-ar putea scumpi

Redacția•16 noiembrie 2025

Pe scurt

Comisia Europeană pregătește introducerea unei „microtaxe” pe produse alimentare ultra-procesate la nivelul întregii Uniuni Europene, o măsură menită să stimuleze obiceiuri alimentare mai sănătoase fără a afecta semnificativ prețurile și consumatorii, aceasta urmând a fi detaliată oficial în decembrie. Scopul este dublu: pe de o parte, producătorii vor fi încurajați să-și reformuleze produsele pentru a le face mai sănătoase, iar pe de altă parte, veniturile generate de aceste taxe vor fi investite exclusiv în programe de promovare a unui stil de viață sănătos în întreaga UE. Această inițiativă vine în contextul în care bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în UE, cu peste 1,7 milioane de decese anual și un cost economic uriaș de 280 miliarde de euro pe an. Datele arată o legătură clară între consumul ridicat de alimente ultra-procesate și riscurile crescute de obezitate, diabet și boli metabolice. În plus față de noile taxe, planul sanitar al Comisiei include și modernizarea legislației privind controlul tutunului până în 2027, precum și implementarea unui sistem european de rating al alimentelor procesate. Prin aceste măsuri, Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, subliniind astfel angajamentul său ferm pentru o sănătate publică mai bună și sustenabilă în întreaga Uniune Europeană. Acest set complex de inițiative reflectă o abordare inovativă și integrată pentru combaterea unor probleme majore de sănătate publică, anticipând și potențiale schimbări de prețuri în sectorul alimentar.

Noi taxe pe produsele alimentare – Comisia Europeană propune măsuri pentru un stil de viață mai sănătos

Comisia Europeană pregătește o nouă serie de propuneri legislative care vizează introducerea unor taxe asupra anumitor produse alimentare, măsuri menite să stimuleze adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase în întreaga Uniune Europeană. Documentul oficial, care urmează să fie prezentat în mod formal în a doua jumătate a lunii decembrie, evidențiază potențialul unei „microtaxe” aplicate la nivel european, ce ar putea influența pozitiv comportamentul consumatorilor, fără a genera creșteri semnificative ale prețurilor.

Microtaxa – o strategie pentru schimbarea comportamentului alimentar

Autorii raportului explică faptul că o taxă moderată, aplicată pe scară largă în toate statele membre UE, ar putea menține stabilitatea prețurilor, în timp ce ar încuraja consumatorii să opteze pentru alegeri alimentare mai echilibrate. Această măsură ar impulsiona totodată producătorii să reformuleze produsele, îmbunătățindu-le profilul nutrițional. Veniturile obținute din taxele respective ar fi direcționate exclusiv către programe dedicate promovării unui stil de viață sănătos la nivel comunitar, amplificând astfel impactul pozitiv asupra sănătății publice.

Bolile cardiovasculare – o problemă majoră pentru UE

Conform Comisiei Europene, bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de mortalitate în Uniunea Europeană, provocând anual peste 1,7 milioane de decese. Impactul economic al acestor afecțiuni este enorm, costurile ridicându-se la aproximativ 280 de miliarde de euro anual. În acest context, reducerea consumului de alimente ultra-procesate, asociate cu un risc crescut de obezitate, diabet și alte boli metabolice, reprezintă o prioritate pentru autorități.

Măsuri complementare în planul de sănătate publică

Pe lângă introducerea taxelor, inițiativa Comisiei include și propuneri pentru actualizarea legislației privind controlul tutunului, cu termen până în 2027, precum și implementarea unui sistem unitar de rating pentru alimentele procesate, aplicabil în toate statele membre. Acest sistem va oferi consumatorilor informații clare și accesibile despre calitatea nutrițională a produselor, facilitând alegeri informate și responsabile.

Obiective ambițioase până în 2035

Comisia Europeană și-a stabilit ca obiectiv reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare cu 20% până în anul 2035. Pentru atingerea acestui scop, pe lângă taxele și reglementările alimentare, vor fi implementate și alte inițiative menite să sprijine promovarea sănătății publice în rândul cetățenilor europeni.

În concluzie, noile măsuri propuse de Comisia Europeană care includ taxarea alimentelor nesănătoase, modernizarea legilor antifumat și crearea unui sistem de rating pentru produsele alimentare procesate marchează pași importanți în lupta împotriva bolilor cronice cu impact major asupra populației. Se așteaptă ca aceste modificări să contribuie nu doar la o reducere semnificativă a riscurilor pentru sănătate, ci și la stimularea unui comportament responsabil și sănătos în rândul consumatorilor europeni.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.