Știri naționale și internaționale

Nicușor Dan: Istoria Bucureștiului o „lungă luptă între infrastructură şi panseluţe”

Redacția•02 noiembrie 2025

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan descrie istoria recentă a Bucureștiului drept „o lungă luptă între infrastructură și panseluțe”, evidențiind deficitul grav de infrastructură al capitalei și tensiunile politice care au deturnat resursele orașului spre proiecte superficiale și inutile în ultimele decenii. El a subliniat momentele dificile prin care a trecut pentru organizarea referendumului privind dezvoltarea Orașului și importanța acestuia, menționând sprijinul deputatului USR Cătălin Drulă, care a transpus întrebările cetățenilor într-un proiect de lege ce speră să fie adoptat de Parlament. Nicușor Dan a criticat situația absurdă în care Bucureștiul, capitala cu o contribuție majoră la PIB-ul național, nu reușește să unească RADET cu ELCEN din cauza lipsei de fonduri alocate infrastructurii, fonduri irosite pe lucruri marginale precum panseluțele sau bordurile, și a atras atenția asupra lipsei integrării metroului în transportul public al orașului. De asemenea, s-a referit la dificultățile de coordonare dintre Primărie și Ministere, influențate de schimbările politice și lipsa de colaborare, fapt care afectează dezvoltarea urbei. Pe partea de urbanism, președintele a amintit că, în ciuda unor îmbunătățiri izolate, majoritatea dezvoltării orașului a fost controlată de interese imobiliare, ceea ce a favorizat o creștere neorganică și dezordonată a sectoarelor. Nicușor Dan a insistat asupra nevoii ca dezvoltarea urbană să se bazeze pe principiile științifice ale urbanismului, prioritizând locuitorii și nevoile reale ale orașului pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echilibrată a Bucureștiului. Acest discurs pune accentul pe necesitatea unei schimbări profunde în modul în care sunt gestionate resursele și dezvoltarea urbană a capitalei, pentru a o aduce în rândul marilor orașe moderne și funcționale.

Nicușor Dan despre istoria Bucureștiului: „O lungă luptă între infrastructură și panseluțe”

Președintele României, Nicușor Dan, a oferit o perspectivă incisivă asupra evoluției capitalei, caracterizând ultimele decenii ca fiind o „lungă luptă între infrastructură și panseluțe”. Acesta afirmă că Bucureștiul, deși un oraș esențial pentru țară, se confruntă cu un deficit major de infrastructură, iar resursele publice au fost adesea direcționate spre proiecte superficiale, care nu au adus adevărata dezvoltare a orașului.

„Infrastructură versus panseluțe”: o definiție a istoriei recente a Bucureștiului

În cadrul lansării candidaturii deputatului USR Cătălin Drulă pentru Primăria Capitalei, Nicușor Dan a explicat modul în care se pot defini anii de transformări și stagnări din București. „Lupta între corupție și anticorupție ar fi o definiție prea simplă și prea generală, valabilă pentru țară, dar pentru București e o luptă continuă între nevoia stringență de infrastructură și investiții superficiale, precum cele în panseluțe sau borduri”, a declarat președintele.

El a subliniat că tensiunile politice din ultimele două – trei decenii au risipit fonduri importante în proiecte aparent elegante, dar fără impact real pentru locuitorii capitalei. Această situație s-a reflectat negativ și în comparație cu alte orașe mari din România, care au reușit să-și dezvolte mult mai eficient infrastructura.

Referendumul pentru Capitală – un pas spre transparență și responsabilitate

Nicușor Dan a evocat și eforturile depuse pentru organizarea referendului local dedicat Bucureștiului, un proces dificil care a presupus multă muncă, contacte și insistență. „Anul trecut, în această perioadă, abia trecusem de doamna Greblă și, cu multă trudă, am reușit să organizăm referendumul pentru Capitală”, a amintit președintele.

Referendumul conținea trei întrebări majore, printre care una legată de responsabilitățile Primăriei Capitalei în lupta împotriva consumului de droguri, flagel care afectează grav multe familii bucureștene. Însă fondurile sunt fundamentale pentru orice acțiune, iar la prima întrebare a referendumului s-a cerut clarificarea modului în care se cheltuiesc banii publici. „Mulțumesc lui Cătălin Drulă pentru că a preluat întrebarea despre bugetul Primăriei și a transpus-o într-un proiect de lege pe care sper să îl aprobăm cât mai curând în Parlament”, a completat Nicușor Dan.

Probleme grave de infrastructură: RADET, ELCEN și transportul public

Președintele a criticat cu fermitate situația actuală din București, catalogând drept „absurd” faptul că, deși orașul contribuie substanțial la PIB-ul național, nu a reușit să unifice sisteme vitale precum RADET și ELCEN din cauza lipsei fondurilor. „Banii s-au dus pe panseluțe și borduri, nu pe înființarea unui sistem integrat care să asigure căldură și confort locuitorilor”, a spus el.

Mai mult, Nicușor Dan a evidențiat lipsa integrării metroului în rețeaua generală de transport public, o problemă care îngreunează mobilitatea și dezvoltarea urbană. El a explicat că eficiența proiectelor de infrastructură depinde și de colaborarea dintre primarul Capitalei și ministerele de resort, colaborare adesea perturbată de aspecte politice.

Urbanismul: locuitorul, în centrul dezvoltării orașului

Pe marginea întrebării legate de urbanism, inclusă în același referendum, președintele a atenționat asupra importanței dezvoltării urbane cu adevărat sustenabile și centrate pe nevoile cetățeanului. „Am avut un primar care a corectat anumite aspecte pe aproximativ 7% din teritoriul orașului, însă celelalte zone au fost dezvoltate după interese obscure, aproape că putem spune că mafia imobiliară a controlat extinderea orașului”, a afirmat Nicușor Dan.

El a insistat că solicitările și voința bucureștenilor exprimate în referendum trebuie transpuse în practică, iar managementul urban să respecte principiile științei urbanismului care, de peste 100 de ani, pune comunitatea și calitatea vieții în centru.

În concluzie, Nicușor Dan conturează o imagine sinceră și critică a Bucureștiului, în care lupta reală este pentru direcționarea rațională a resurselor spre soluții de infrastructură durabile, nu spre decorațiuni trecătoare. Deși orașul deține potențial și resurse, tensiunile politice și prioritățile greșite au împiedicat dezvoltarea armonioasă, iar următorii pași trebuie să vizeze corectarea acestei situații pentru binele tuturor cetățenilor capitalei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.