Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea energiei electrice și gazelor naturale

Redacția31 octombrie 2025
Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea energiei electrice și gazelor naturale

Pe scurt

Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituţională cu privire la o serie de modificări aduse de Parlament Legii energiei electrice și a gazelor naturale, considerând că acestea au fost adoptate cu depășirea limitelor de reexaminare impuse de președintele României. Printre principalele preocupări ale acestei cereri de reexaminare, formulate pe 12 decembrie 2023, se numără alinierea definiției prosumatorului conform legii, unde producătorii de energie cu capacități de minimum 1 MW necesită licențiere, similar altor producători. Președintele Klaus Iohannis a cerut reanalizarea posibilității ca prosumatorii să compenseze financiar surplusul de energie produsă și livrată pentru diverse locații de consum, condiționând acest lucru doar dacă aceste locații sunt conectate la același operator de distribuție și dacă producerea de energie nu constituie activitatea principală a prosumatorilor, aceasta constituind o barieră pentru accesul acestora pe piața electrică. În plus, s-a solicitat reevaluarea exceptării prosumatorilor cu putere instalată sub 900 kW de la costurile dezechilibrelor rețelei, cerințe legislative impuse de Regulamentul UE. Alte puncte sensibilizate includ reevaluarea limitei de compensare cantitativă de 400 kW impusă furnizorilor și eliminarea termenului de 24 de luni pentru consumul diferenței de energie produsă, care ar impune compensarea imediată. Era necesară și clarificarea emiterii de facturi de către furnizori în numele prosumatorilor pentru energie regenerabilă produsă și livrată, inclusiv detalii privind obligațiile fiscale. De asemenea, odată cu reexaminarea legislativă, sfera entităților publice care pot comercializa energie a fost extinsă, aspect nesolicitat de președinte, care ceruse doar clarificarea normei și nu extinderea aplicabilității sale. Impunerea limitei de 200 kW pentru prosumatori, revine și ea în vizor, fiind asociată cerințelor de compensare lunară și contabilizare a energiei. Cererea a subliniat închiderea reexaminării doar la observațiile președintelui și revine Parlamentului să adopte, respingă sau ignore aceste observații, în funcție de relevanța motivelor prezentate. Proiectul de lege inițial, trimis spre promulgare pe 25 noiembrie 2023, diferenția persoanele fizice de cele juridice ca prosumatori și includea creșterea limitei de putere la 400 kW pentru compensări și îmbunătățiri fiscale pentru cei cu puteri de până la 900 kW, iar aceste intervenții au stârnit o dispută juridică complexă menită să asigure adecvarea legislativă.

Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea energiei electrice și gazelor naturale Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională modificările aduse Legii energiei electrice și gazelor naturale, trimițând o sesizare prin care subliniază că acestea au fost adoptate cu încălcarea limitelor stabilite de reexaminarea prezidențială. Actul normativ, reevaluat de Parlament, a suferit modificări care nu au fost solicitate de președintele României.

În cererea de reexaminare din 12 decembrie 2023, președintele a solicitat alinierea definiției prosumatorului la reglementările care impun licențierea producătorilor cu capacități egale sau mai mari de 1 MW, tratându-i la fel ca pe orice alt operator de pe piață. De asemenea, Klaus Iohannis a solicitat revizuirea posibilității prosumatorilor de a compensa financiar surplusul de energie produs și livrat la un punct de consum cu energia consumată din rețea în alte locații, condiționând acest drept de conectarea la același operator de distribuție și de activitatea non-comercială a acestor entități, ceea ce poate limita accesul prosumatorilor la piața de energie.

Președintele a cerut, de asemenea, revizuirea excepției de la responsabilitatea echilibrării pentru prosumatorii cu o capacitate instalată sub 900 kW și reconsiderarea unor politici care ar introduce immediate obligativitatea compensării pentru furnizorii de energie care încheie contracte de vânzare-cumpărare, în special în urma eliminării perioadei de 24 de luni pentru consumul diferenței de energie produsă și consumată.

Obligația impusă furnizorilor de a emite facturi pentru energia regenerabilă livrată „în numele și în contul prosumatorilor” necesită clarificări privind obligațiile comerciale și cele fiscale. Mai mult, extinderea posibilității pentru autoritățile și instituțiile publice de a vinde energia produsă sau stocată, aspect ce nu fusese cerut de președinte, ridică semne de întrebare.

Schimbările legislative revin, la un moment dat, la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor și extind sfera entităților publice care pot cere compensare lunară pentru energia electrică. Presiunea asupra Parlamentului este de a decide dacă își asumă observațiile președintelui sau le consideră nefondate, rolul său fiind acela de a dezbate acceptabilitatea legii în noua formă.

Legea trimisă inițial președintelui pentru promulgare pe 25 noiembrie 2023 aducea schimbări semnificative, distingând între prosumatorii persoane fizice și cele juridice și majorând limita de putere instalată pentru care se poate cere compensare la 400 kW. Noile definiții permiteau prosumatorilor să stocheze și să vândă energie direct altor consumatori conectați la aceeași rețea de distribuție și furnizor. Totodată, acestea includeau prevederi privind echilibrul rețelei și extinderea obligațiilor fiscale până la o putere de 900 kW pentru care prosumatorii nu erau obligați să emită facturi.

Astfel, reexaminarea solicită o corelare a acestor prevederi cu strategii legislative și opțiuni de politică publică care să respecte atât dorințele prezidențiale, cât și nevoile pieței energetice actuale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.