Știri naționale și internaționale

Ministerul Transporturilor propune ca termenul la care se realizează reviziile tehnice și reparațiile la vagoanele de călători să fie prelungit cu cel mult șase luni

Redacția•23 decembrie 2025

Pe scurt

Ministerul Transporturilor din România propune prelungirea termenului pentru efectuarea reviziilor tehnice generale (RTG) și reparațiilor planificate (RP) la vagoanele de călători cu până la șase luni calendaristice în anul 2026, ca răspuns la dificultățile actuale ale parcului de vagoane și capacității limitate a industriei de a furniza servicii de reparații, contexte influențate inclusiv de proiectele de modernizare finanțate prin PNRR. Această măsură este menită să evite insuficiența capacităților de transport feroviar intern, mai ales în perioadele cu cerere crescută precum sezonul estival sau sărbătorile, când lipsa vagoanelor ar putea determina migrarea călătorilor către alte mijloace de transport și deteriorarea imaginii serviciului feroviar. Pentru a menține un nivel ridicat de siguranță și calitate, vagoanele ale căror reparații sunt amânate vor face față unor condiții stricte, circulând doar pe rute interne și cu o viteză maximă de 140 km/h, fiind obligatorie realizarea unei revizii tehnice intermediare (RTI 2) în subunități autorizate, monitorizate de Autoritatea de Siguranță Feroviară Română (ASFR). Această prelungire se aplică o singură dată între două reparații planificate și va fi strict controlată prin rapoarte lunare transmise către ASFR pentru gestionarea riscurilor asociate. Proiectul de ordin reflectă echilibrul necesar între eficiența operațională a transportului feroviar și respectarea normelor de siguranță în exploatare, conformă cu prevederile reglementărilor naționale și europene. Astfel, inițiativa Ministerului Transporturilor urmărește să asigure continuitatea și calitatea serviciilor publice de transport feroviar de călători, sprijinind integrarea modernizărilor tehnice fără a perturba funcționarea rețelei feroviare, oferind un cadru legal clar și transparent pentru gestionarea parcursului tehnic al materialului rulant în contextul actual al pieței de reparații și modernizări.

Ministerul Transporturilor propune prelungirea termenelor pentru reviziile și reparațiile vagoanelor de călători

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a transmis în consultare publică un proiect de ordin care prevede extinderea termenului pentru efectuarea reviziilor tehnice generale și reparațiilor planificate la vagoanele de călători cu până la șase luni. Măsura propusă vizează perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 și vine ca răspuns la provocările cu care se confruntă parcul de vagoane al operatorilor feroviari, dar și industria de reparații a materialului rulant.

Contextul deciziei: între provocări și nevoi crescânde

Situația dificilă a parcului de vagoane din România, combinată cu limitările actuale ale capacității industriei de a asigura reparațiile tehnice la un nivel necesar, se află la baza inițiativei ministerului. Aceste dificultăți au fost amplificate și de derularea contractelor de modernizare a materialului rulant finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Mai mult, creșterea continuă a numărului călătorilor care optează pentru transportul feroviar impune găsirea unor soluții flexibile, astfel încât să se asigure o capacitate suficientă de transport, mai ales în perioadele cu cerere ridicată – sezonul estival, sărbători sau diverse evenimente locale.

Propunerea oficială: extinderea termenului pentru reparațiile planificate

Conform documentului pus în transparenţă decizională, actualele Instrucțiuni privind revizia tehnică și întreținerea vagoanelor, aprobate prin Ordinul nr. 1817/2005 și actualizate ulterior, vor fi amendate:

Se recomandă prelungirea termenului pentru efectuarea reviziilor tehnice generale (RTG) și a reparațiilor planificate (RP) cu până la 6 luni calendaristice, dar doar pentru vagoanele ce urmează să intre în revizie în anul 2026.
Această extindere este justificată prin nevoia de a evita un deficit accentuat al parcului de vagoane, care ar putea duce la scăderea capacității de transport și la migrarea pasagerilor către alte mijloace de transport.
Aplicarea acestei măsuri va fi permisă o singură dată pentru fiecare vagon, între două astfel de reparații planificate.

Asigurarea siguranței și calității, o prioritate

Deși se oferă această flexibilitate privind termenul reviziilor, siguranța circulației și calitatea serviciilor vor trebui să fie priorități constante. Pentru aceasta, proiectul prevede mai multe măsuri obligatorii:

Operatorii de transport feroviar vor efectua o revizie tehnică intermediară (RTI 2) la subunitățile proprii autorizate, conform specificațiilor tehnice aprobate de Autoritatea de Siguranță Feroviară Română (ASFR).
Vagoanele care beneficiază de extinderea termenului de revizie nu vor putea fi utilizate decât pe trasee interne, cu o viteză maximă limitată la 140 km/h, conform livretului de mers.
Operatorii vor raporta lunar către ASFR situația vagoanelor cărora li s-a aplicat prelungirea, precum și măsurile luate pentru gestionarea riscurilor aferente.

Aceste prevederi sunt detaliate în modificarea articolului 22, alineatul (8), din anexa la Ordinul nr. 1817/2005.

Impactul asupra serviciilor și pasagerilor

În lipsa acestei prelungiri, există riscul ca numărul insuficient de vagoane să compromită capacitatea de transport, în special la vârfurile de sezon. Acest lucru ar putea conduce la:

Creșterea supraaglomerării în trenuri,
Atragerea călătorilor către alternative de transport mai puțin sustenabile sau mai scumpe,
O percepție negativă asupra calității și fiabilității transportului feroviar național.

Ministerul atrage, totodată, atenția că respectarea regulamentelor europene privind evaluarea și gestionarea riscurilor de siguranță feroviară rămâne obligatorie, conform Regulamentului (UE) nr. 402/2013.

Concluzii

Proiectul Ministerului Transporturilor reflectă o adaptare pragmatică la realitățile complexe ale sistemului feroviar românesc, care se află într-un proces de modernizare, dar care se confruntă cu limitări temporare în domeniul mentenanței. Prelungirea cu șase luni a termenului pentru reviziile și reparațiile planificate poate asigura continuitatea serviciilor și o ofertă adecvată de vagoane, fără a compromite siguranța transportului feroviar de călători.

Rămâne de urmărit procesul de consultare publică și implementarea măsurilor aferente, astfel încât pasagerii să beneficieze de servicii trainice și sigure, iar parcul de material rulant să fie gestionat optim până la finalizarea programelor de modernizare prin PNRR.

Pentru mai multe informații și pentru a consulta proiectul de ordin, puteți accesa site-ul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în secțiunea de transparență decizională.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.