Știri naționale și internaționale

Marea lichidare la companiile de stat – Ivan: Sunt total excluse companiile pe profit, care sunt listate

Redacția•25 noiembrie 2025

Pe scurt

Guvernul României a demarat o reformă amplă a companiilor de stat, concentrată pe restructurarea și reorganizarea entităților cu probleme financiare, excluzând total companiile profitabile și listate la bursă, precum Romgaz, Hidroelectrica sau Electrica, care au înregistrat creșteri semnificative ale cifrei de afaceri. Potrivit ministrului Bogdan Ivan, această reformă se concentrează pe principiile datoriei față de bugetul de stat, productivitate și indicatori tehnico-financiari, vizând în principal companiile cu situații dificile și lipsă de perspectivă de dezvoltare. Primul val al reformei vizează zece companii, patru din sectorul Energie și șase din Transporturi, dintre care cel puțin trei vor fi restructurate până la 31 august 2026, în cadrul unui proces pilot care va testa fluxurile de lucru necesare. Termenul limită pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR este 28 noiembrie 2024, multe companii nefiind conforme la acesta încă din trimestrul III al anului 2022, iar peste 90% din procedurile aferente restructurării sunt în curs de finalizare conform solicitărilor Comisiei Europene. Vicepremierul Oana Gheorghiu a subliniat că reforma include ca priorități eliminarea conducerilor interimare în toate companiile de stat până la 31 martie 2026 și restructurarea a cel puțin trei companii până la finalul verii anului 2026, accentuând că procesul nu este doar tehnic, ci unul real și etapizat, realizat în colaborare cu ministerele Transporturilor și Energiei. Această inițiativă face parte dintr-un context mai larg de consolidare a guvernanței corporative și de armonizare cu politicile europene, fiind dezbătută în cadrul Romanian International Energy Conference 2025, unde se discută, de asemenea, perspectivele colaborării regionale și securitatea energetică a României. Astfel, reforma companiilor de stat românești devine o miză strategică pentru eficientizarea sectorului public și pentru îndeplinirea obiectivelor economice și europene pe termen mediu.

Marea lichidare la companiile de stat: Ivan exclude firmele profitabile și listate

Într-un moment crucial pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat, autoritățile române pregătesc un amplu proces de reformă și restructurare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a făcut lumină asupra direcțiilor ce vor fi urmate, subliniind faptul că acest amplu proces vizează în primul rând companiile cu rezultate financiare precare, fiind excluse din discuții firmele profitabile și cele listate la bursă. Declarațiile au fost făcute la Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025, eveniment organizat de Federația Patronală a Energiei (FPE).

Reforma, adresată exclusiv companiilor în dificultate financiară

„În prezent, există mai mulți indicatori care influențează guvernanța corporativă a entităților de stat. Luni am avut o discuție la Guvern privind reforma unor companii de stat. Am demarat o analiză la nivelul ministerului, care este clară și bazată pe principii ce țin de gradul datoriei către bugetul de stat, productivitatea și indicatorii tehnico-financiari ai companiilor. Pentru unele firme intenționam deja un proces de reorganizare sau restructurare. Important de reținut este că procesul se va aplica doar companiilor cu probleme financiare semnificative, care nu au o perspectivă de dezvoltare clară. Companiile profitabile, listate la bursă și cu rezultate economice solide sunt total excluse din acest proces de reformă. De exemplu, companii precum Romgaz, Hidroelectrica sau Electrica și-au triplat cifra de afaceri și trebuie să își continue activitatea neîngrădiți de această reformă”, a explicat Bogdan Ivan.

Începutul reformei: „Marea lichidare” cu un prim foc de start

Procesul de restructurare majoră, denumit popular „marea lichidare”, va începe cu un lot pilot de 10 companii, din care patru provin din sectorul Energie și șase din Transporturi. Cel puțin trei dintre acestea vor trebui restructurate până la data de 31 august 2026.

Ministrul a readus în discuție termenul limită de 28 noiembrie, impus pentru îndeplinirea unui „jalon” prevăzut de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care obliga toate companiile să finalizeze anumite angajamente încă din trimestrul III 2022, dar care nu a fost respectat până acum. „Am demarat proceduri pentru toate firmele care nu și-au atins țintele stabilite în PNRR. Peste 90% dintre acestea vor finaliza procesul conform așteptărilor Comisiei Europene până la sfârșitul lunii noiembrie. Vor exista însă și situații litigioase, care au fost tratate punctual pentru a nu bloca întregul proces”, a precizat Bogdan Ivan.

Obiectivele clare ale reformei prezentate de vicepremier

Vicepremierul Oana Gheorghiu a venit cu detalii suplimentare la o conferință de presă desfășurată luni. Ea a prezentat cele două mari direcții pe care se va axa reforma companiilor de stat: eliminarea conducerilor interimare la toate aceste firme, respectiv restructurarea a cel puțin trei companii până la 31 august 2026. Ambele etape sunt incluse în planul PNRR, cu termen pentru desemnarea conducerilor definitive fixat la 31 martie 2026.

„Această reformă nu este un simplu exercițiu tehnic, ci un proces real, structurat pe etape și cu impact palpabil. Vom demara cu un proiect pilot format din 10 companii. Acestea urmează a fi selectate în urma consultărilor dintre ministerele Transporturilor și Energiei. Astăzi am decis că patru vor proveni din sectorul energetic, iar șase din transporturi. Listarea finală va fi făcută în această săptămână”, a explicat Gheorghiu.

Perspective strategice și dialog european

În paralel cu această reformă, în ziua următoare forumului RIEC, reprezentanți ai administrației publice centrale și experți în domeniul energetic au discutat la nivel european despre perspectivele continentale privind energia, colaborarea regională și proiectele strategice care vor modela viitorul energetic al României.

Aceste dialoguri și reforme vin într-un context în care sectorul energetic românesc și companiile de stat sunt în plină transformare, cu scopul consolidării securității energetice și a performanței financiare pe termen lung.

Marea lichidare prevăzută pentru companiile de stat în România marchează un punct de cotitură important pentru gestionarea și eficientizarea entităților publice. Totodată, se afirmă clar că firmele profitabile, sănătoase financiar și listate la bursă nu vor fi afectate, pledându-se pentru o reformă bine țintită, care să elimine ineficiențele și să susțină dezvoltarea durabilă a economiei românești.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.