Știri naționale și internaționale

Ilie Bolojan, la angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea pensiilor magistraților: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu

Redacția•02 decembrie 2025

Pe scurt

Ilie Bolojan a anunţat, în cadrul şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, subliniind că noua lege aduce modificări esenţiale menite să corecteze inechităţi sociale şi să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii, conform angajamentelor asumate în PNRR. Proiectul prevede creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziţie extinsă la 15 ani, în care fiecare generaţie va lucra un an în plus, precum şi creşterea vechimii minime în muncă de la 25 la 35 de ani, eliminând astfel pensionările sub 58 de ani. Totodată, pensia magistraţilor va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, remediind astfel situaţia actuală în care pensia este egală sau chiar mai mare decât salariul, aspect considerat inechitabil faţă de alţi angajaţi din economie. Bolojan a mai explicat că reforma contribuie la stabilitatea economică a României, unde doar 53% din persoanele între 55 şi 64 de ani sunt active economic, iar mărirea vârstei de pensionare va spori participarea pe piaţa muncii şi va încuraja o economie mai competitivă. În plus, această modificare permite deblocarea fondurilor europene reţinute, deoarece respectă condiţiile şi jaloanele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Guvernul, astfel, îşi asumă răspunderea pentru acest proiect menţionând că reforma este un pas important pentru echitate socială, corecţie a unei nedreptăţi acumulate şi solidificarea unui sistem de pensii durabil în România.

Ilie Bolojan anunță angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea pensiilor magistraților: „Nicăieri în țările civilizate nu există pensionări la 48-50 de ani și pensii egale cu salariul”

Guvernul României și-a asumat răspunderea asupra proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în cadrul unei ședințe comune a Camerei Deputaților și Senatului. Declarația a fost făcută de către Ilie Bolojan, ministrul interimar al Dezvoltării, care a explicat motivațiile și noutățile legate de această inițiativă, menită să corecteze o serie de inechități sociale și să asigure o sustenabilitate financiară a sistemului de pensii pe termen mediu și lung.

Contextul angajării răspunderii și avizul negativ al CSM

Ilie Bolojan a precizat că această procedură survine după ce, în prima încercare, Curtea Constituțională a admis cu un vot strâns (5 la 4) că termenul de 10 zile acordat pentru obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu a fost suficient. De data aceasta, Guvernul dispune de avizul CSM, care însă este negativ. Totuși, Executivul consideră că proiectul de lege este o prioritate strictă, motiv pentru care a decis să-și angajeze răspunderea.

Principalele modificări aduse de proiectul de lege

Potrivit lui Bolojan, proiectul introduce schimbări semnificative în sistemul de pensii pentru magistrați, printre care:

Creșterea vârstei de pensionare: De la pragul actual de 48-50 de ani până la 65 de ani, în conformitate cu standardele europene.
Majorarea vechimii minime în muncă: Se trece de la 25 de ani la minimum 35 de ani, ceea ce înseamnă că pensionarea nu va mai fi posibilă sub vârsta de 58 de ani.
Limitarea pensiei: Pensia va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, spre deosebire de situația actuală, când pensia poate egala chiar și depăși salariul de activitate.
Extinderea perioadei de tranziție: Față de propunerea inițială care indica 10 ani, se prelungește la 15 ani perioada în care vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, până la atingerea pragului de 65 de ani.

Echitate socială și respect pentru munca românilor

Ministrul a subliniat că această reformă pune capăt unei stări de inechitate care a fost tolerată ani de zile: „Nicăieri în lume, într-o țară civilizată, nu există sisteme de pensionare timpurie la 48-50 de ani, iar pensia echivalentă cu salariul sau chiar mai mare decât salariul este o anomalie”.

Bolojan a punctat că angajații care muncesc în condiții dificile, precum muncitorii din producție, funcționarii corecți sau investitorii nu se pot simți respectați într-un context în care un sistem privilegiază pensii generos plătite cu o vârstă de pensionare extrem de mică. Proiectul propus vine să corecteze această nedreptate socială, fapt esențial pentru coeziunea și echilibrul social.

Impact economic și sustenabilitate

De asemenea, ministrul a atras atenția asupra problemelor demografice și economice cu care se confruntă România. Țara noastră se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul cetățenilor activi între 55 și 64 de ani implicați legal în economie, doar 53%. Mulți fie au emigrat, fie se pensionează anticipat sau beneficiază de alte forme de ieșire din activitate.

Bolojan a explicat că pentru a avea o economie sănătoasă și bugete sustenabile este vital să crească numărul persoanelor active economic. „Una dintre priorități este să atragem tot mai mulți cetățeni în câmpul muncii, mai mulți angajați reali și o economie competitivă. Această lege este parte din această strategie și garantează un sistem de pensii viabil pentru anii ce vin”, a susținut oficialul guvernamental.

Legătura cu fondurile europene și PNRR

Ultimul argument invocat de Ilie Bolojan ține de respectarea angajamentelor României în fața Uniunii Europene. Modificarea sistemului de pensii pentru magistrați este un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiție esențială pentru accesarea unor fonduri europene semnificative, care în prezent sunt în blocaj.

Prin demararea angajării răspunderii pe 28 iunie, Guvernul speră să îndeplinească toate cerințele instituțiilor europene și să asigure astfel deblocarea acestor resurse financiare necesare dezvoltării țării.

În concluzie, Ilie Bolojan a reafirmat că execuția angajării răspunderii se bazează pe necesitatea modificării urgente a unor condiții considerate inechitabile și nesustenabile. Noua lege a pensiilor magistraților introduce măsuri de creștere graduală a vârstei de pensionare și plafonarea pensiilor, în scopul alinierii României la standardele europene și asigurării unui sistem echitabil atât pentru magistrați, cât și pentru restul cetățenilor.

Aceasta reprezintă o schimbare majoră în politica socială și economică, cu implicații profunde pentru viitorul pieței muncii și echilibrul bugetar național.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.