Știri naționale și internaționale

„Ieftin şi bun”- Magazinele cu preţuri mici şi promoțiile sunt preferatele românilor după ce scumpirile au schimbat obiceiurile de consum – studiu NielsenIQ

Redacția•03 noiembrie 2025

Pe scurt

Studiul NielsenIQ evidențiază faptul că, deși puterea de cumpărare în România a scăzut în trimestrul al treilea din cauza inflației și încetinirii creșterii salariilor, consumul în industria bunurilor de larg consum (FMCG) continuă să crească, situându-se cu 1,1% mai mult în volum și 4,5% în valoare comparativ cu anul trecut, susținut de eforturile retailerilor care au compensat creșterea TVA. Până în septembrie 2025, valoarea totală a FMCG a înregistrat o creștere de 6,5%, iar conform raportului NIQ Consumer Outlook mid-2025, românii au devenit tot mai atenți la cheltuieli, folosind strategii precum alegerea magazinelor sau brandurilor mai ieftine, vânătoarea de promoții și ajustarea ambalajelor în funcție de buget. Deși la nivel global consumatorii aplică echilibrat multiple metode de economisire, românii pun accent mai mare pe preț, evitând pe cât posibil planificarea riguroasă. Aceasta se reflectă în creșterea vânzărilor din segmentul supermarketurilor și discounterilor (+10,3% în primele 9 luni), pe când hipermarketurile cresc modest (+1,9%), iar comerțul tradițional avansează cu 4,1%. De asemenea, vânzările FMCG prin eCommerce au avut un avans important de 9,4%, impulsionate mai ales de produsele alimentare (+18,8%), datorită adaptării consumatorilor la cumpărăturile online care facilitează identificarea promoțiilor. În trimestrul trei, ponderea promoțiilor în comerțul modern a crescut la 25,3%, în special în sectorul băuturilor alcoolice (41,2%) și produselor non-alimentare (28,1%), în timp ce alimentele au rămas mai puțin dependente de promoții (22,2%). Industria FMCG se menține rezilientă în fața provocărilor economice, iar succesul retailerilor și producătorilor depinde de capacitatea lor de a gestiona sortimentația, inovațiile și ofertele, consumatorii fiind din ce în ce mai chibzuiți și preferând brandurile care oferă beneficii clare și prețuri avantajoase. NielsenIQ, lider mondial în cercetarea de piață, oferă astfel o imagine completă a comportamentului de consum și indică noi oportunități pentru comerț și producție în România și la nivel global.

„Ieftin și bun”: Magazinele cu prețuri mici și promoțiile, preferatele românilor în contextul scumpirilor – Studiu NielsenIQ

În ultimii ani, scumpirile și inflația au schimbat semnificativ obiceiurile de cumpărare ale românilor. Potrivit unui studiu recent realizat de NielsenIQ, consumatorii din România adoptă tot mai frecvent strategii de economisire, preferând magazinele cu prețuri mai mici și promoțiile, în contextul în care puterea de cumpărare continuă să fie afectată negativ.

Scăderea puterii de cumpărare, dar creșterea consumului

Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o scădere a puterii de cumpărare în România în trimestrul trei al anului, influențată de creșterea inflației și de încetinirea ritmului de creștere a salariilor. Cu toate acestea, industria bunurilor de larg consum (FMCG – Fast-Moving Consumer Goods) a înregistrat o creștere a consumului, cu un plus de 1,1% în volum și 4,5% în valoare față de anul precedent. De la începutul anului până în septembrie 2025, valoarea totală a pieței FMCG a crescut cu 6,5%.

Această tendință pozitivă este susținută și de eforturile retailerilor mari de a amortiza impactul majorării TVA, în special în prima lună după aplicare, pentru a menține cheltuielile consumatorilor pe linia de plutire.

Consumatorii români, tot mai atenți la preț

Studiul „NIQ Consumer Outlook Mid-2025” arată că românii au devenit rezistenți la incertitudinile economice și au învățat să-și optimizeze modul de cumpărare. Printre principalele strategii se numără alegerea unor branduri sau magazine cu prețuri mai mici, urmărirea promoțiilor, dar și ajustarea dimensiunilor ambalajelor în funcție de bugetul disponibil.

Deși, la nivel global, consumatorul obișnuit folosește un mix echilibrat de metode de economisire, românii pun accent în special pe preț și folosesc mai rar metodele care presupun planificare și efort suplimentar, arată cercetătorii NielsenIQ.

Creștere semnificativă în vânzările magazinelor de tip discount și supermarket

Datele vânzărilor din primele nouă luni ale anului 2025 confirmă aceste practici: segmentul supermarketurilor și magazinelor discount a crescut cu peste 10% valoric, depășind media națională. Pe de altă parte, comerțul tradițional a avansat cu 4,1%, iar hipermarketurile au avut o creștere mai modestă, de doar 1,9%.

Canalul de vânzare online s-a remarcat și el printr-o creștere peste medie, de 9,4% în perioada menționată, stimulat în special de vânzările produselor alimentare care au înregistrat un salt de aproape 19%. Expansiunea comerțului electronic se datorează atât adaptării consumatorilor la mediul digital, cât și faptului că online-ul facilitează găsirea rapidă a celor mai bune oferte și promoții.

Promoțiile câștigă teren, inclusiv în magazinele fizice

În trimestrul trei al lui 2025, promoțiile au avut un rol tot mai important, reprezentând 25,3% din vânzările totale de FMCG în comerțul modern, cu o creștere de 1,3 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Sectorul băuturilor alcoolice se bazează cel mai mult pe promoții, acestea atingând o pondere de peste 41% din totalul vânzărilor. Produsele non-alimentare au o poziție secundară, cu o rată de promoție de circa 28%, în timp ce produsele alimentare depind mai puțin de reduceri, menținându-se la o rată de 22%.

Reziliența industriei FMCG și comportamentul cumpărătorilor români

În ciuda provocărilor economice, industria produselor de larg consum păstrează o reziliență aparte, reflectată în atitudinea cumpărătorilor români, care devin din ce în ce mai chibzuiți și selectivi. Fiecare achiziție trebuie „câștigată” de către retaileri și producători, iar succesul depinde, în mare măsură, de modul în care aceștia își gestionează sortimentația, inovațiile și ofertele.

Consumatorii refuză majorările de preț care nu aduc beneficii tangibile și recompensează brandurile care le oferă avantaje reale, adaptate nevoilor lor.

Despre NielsenIQ

NielsenIQ, lider mondial în cercetarea de piață, oferă o perspectivă amplă asupra comportamentului de consum, ajutând retailerii și producătorii să identifice noi oportunități de creștere. Compania activează în peste 90 de țări, acoperind aproximativ 85% din populația globală și o valoare a consumului estimată la peste 7.200 de miliarde de dolari.

Concluzie: În fața provocărilor economice actuale, românii aleg cumpărăturile inteligente, „ieftine și bune”, orientându-se către magazinele cu prețuri convenabile și profitând de promoții. Retailerii care înțeleg această schimbare și adaptează oferta vor câștiga încrederea și loialitatea consumatorilor, pe o piață dinamică și tensionată.

Articol realizat pe baza studiului NielsenIQ și informațiilor oferite de INS și Agerpres.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.