Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

HARTA Traseul actualizat al Autostrăzii A13 Brașov – Bacău: „Puteau face bucla puțin mai mare să ajungem și pe la Ploiești” – reacțiile pasionaților de infrastructură

Redacția•29 octombrie 2025
HARTA Traseul actualizat al Autostrăzii A13 Brașov – Bacău: „Puteau face bucla puțin mai mare să ajungem și pe la Ploiești” – reacțiile pasionaților de infrastructură

Pe scurt

Traseul actualizat al Autostrăzii A13 Brașov – Bacău a fost prezentat într-o ședință la Consiliul Județean Brașov, iar acesta trece prin localități precum Codlea, Hălchiu, Brașov, și Sânpetru, pe o distanță de 37 km, cu numeroase noduri rutiere și un tunel sub Dealul Lempeș, conform CNIR. Kilometrul zero al autostrăzii este la intersecția cu A3 București – Brașov, iar modificările traseului vin ca răspuns la condiționalități precum distanța de siguranță de la Carfil SA și protecția zonei de la Lempeș, stârnind nemulțumiri în rândul pasionaților de infrastructură. Aceștia critică ocolirea pe la Dealul Lempeș, o rezervație naturală, care ar putea amâna construcția, comparând-o cu alte întârzieri cauzate de protejarea mediului, cum ar fi experiențele de pe A0. Forumul PeUndeMerg.ro al Asociației Pro Infrastructură (API) a dezbătut intens noul traseu, remarcând „cocoașele” și ocolirile excesive, care prelungesc drumul autostradei în mod nejustificat. Un utilizator a comparat planificarea autostrăzilor în astfel de zone protejate cu agățarea unei lucrări de artă renumite pe A1, subliniind lipsa de respect pentru mediu. Firmei Consitrans, care a proiectat traseul, i-au fost aduse critici similare și în trecut privind „cocoașa” de la Focșani pe A7. Studiul de fezabilitate, parte din coridorul „Carpatia”, va fi finalizat până în septembrie 2026, cu Consitrans SRL angajată spre realizarea documentelor topografice și de mediu, contractul de 81 milioane lei fiind semnat în aprilie 2024, conform Planului Investițional al României 2021-2030. Reacțiile negative și discuțiile aprinse reflectă un val de îngrijorări privind sustenabilitatea și eficiența proiectelor mari de infrastructură în România.

HARTA Traseul actualizat al Autostrăzii A13 Brașov – Bacău: „Puteau face bucla puțin mai mare să ajungem și pe la Ploiești” – reacțiile pasionaților de infrastructură

O nouă variantă pentru traseul autostrăzii A13, care va lega Brașovul de Bacău, a fost prezentată recent la sediul Consiliului Judeţean Brașov. În cadrul unei întâlniri la care au participat oficiali de rang înalt din colaborare cu Primăria municipiului și reprezentanți ai localităților brașovene implicate, s-au discutat atât progresele, cât și dilemele legate de acest proiect ambițios, potrivit Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

Detaliile Noii Trasee și Provocările Sale

Traseul autostrăzii traversează mai multe localități importante din județul Brașov, printre care Codlea, Hălchiu, Braşov, Bod, Sânpetru, Hărman, și Prejmer, înainte de a ajunge la limita cu județul Covasna. Acest segment de 37 de kilometri cuprinde noduri rutiere esențiale la intersecțiile cu drumurile naționale și județene, și include un tunel special conceput pentru a proteja aria naturală a Dealului Lempeş.

Noduri Rutiere și Conexiuni Esențiale

Kilometrul zero al autostrăzii A13 este plasat la intersecția cu Autostrada A3 București – Brașov, situată la nord de Codlea. De aici, traseul autostrăzii păstrează cursul inițial până la intersecția cu DN13, unde este amenajat un nod de legătură important. Mai departe, se iau în considerare planurile de extindere la patru benzi ale tronsonului dintre ieșirea din Brașov și intersecția Bod-Hălchiu, ceea ce va armoniza cele două proiecte de infrastructură.

Reacții din Comunitățile Pasionaților de Infrastructură

Anunțarea noului traseu al autostrăzii a provocat numeroase reacții în cadrul comunității de pasionați de infrastructură. Unele dintre aceste reacții variază de la critici amuzante la comentarii constructive. Utilizatorii forumului PeUndeMerg.ro și Asociația Pro Infrastructură au fost deosebit de vocali, exprimându-și neliniștea cu privire la alegerea traseului care intersectează o rezervație naturală.

Îngrijorări privind Impactul Asupra Mediului

Una dintre cele mai discutate probleme este legată de trecerea autostrăzii prin Dealul Lempeş, ceea ce a fost văzut ca un factor care ar putea întârzia construcția. Pasionații de infrastructură se întreabă de ce a fost selectată această rută care implică lucrări complexe și costisitoare în arii protejate. „De ce să alegi varianta care trece printr-o rezervație naturală, când se cunosc deja provocările și posibilele întârzieri?”, întreabă un utilizator al unui forum de specialitate.

Studiul de Fezabilitate în Pregătire

Pe lângă îngrijorările exprimate, este important de menționat că contractul pentru studiul de fezabilitate al acestei autostrăzi a fost acordat unei firme deja controversate, Consitrans. Aceasta a întâmpinat critici anterioare pentru alte proiecte din România. Potrivit CNIR, finalizarea studiului de fezabilitate este programată pentru septembrie 2026, și va include o serie de evaluări și documentații necesare.

Un Proiect de Anvergură pentru România

Autostrada A13 este parte integrantă a coridorului de conectivitate „Carpatia” și este un element central în Planul Investițional al României 2021 – 2030. Odată finalizată, autostrada ar urma să îmbunătățească semnificativ conectivitatea între regiunile estice și centrale ale țării, contribuind la dezvoltarea economică și socială a zonei.

Acest proiect rămâne, așadar, unul de mare importanță și atenție, cu potențialul de a genera transformări semnificative pentru regiunea pe care o traversează.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInvestiţii

Articole similare

„Aproape toţi banii din lume” | Record. 15.000 de miliarde de dolari, administrate de fondurile suverane de investiţii la nivel mondial

Fondurile suverane de investiții au atins un nivel record în 2025, gestionând active în valoare totală de 15.000 de miliarde de dolari la nivel mondial, iar în acest an au alocat 66 de miliarde de dolari pentru investiții în Inteligența Artificială (AI) și digitalizare. Orientul Mijlociu s-a remarcat drept lider în investițiile digitale, cu Mubadala Investment Co din Abu Dhabi cheltuind 12,9 miliarde de dolari, urmată de Autoritatea de Investiții din Kuweit și cea din Qatar, cu investiții de șase, respectiv patru miliarde de dolari. Zona Golfului continuă să fie un centru important pentru fondurile suverane, cele șapte fonduri principale reprezentând 43% din totalul investițiilor globale pe această categorie, cu un record de 126 de miliarde de dolari. Fondul Public de Investiții (PIF) din Arabia Saudită a fost cel mai activ investitor, angajând 36,2 miliarde de dolari, majoritatea prin achiziția Electronic Arts Inc, iar dacă se exclude această tranzacție, Mubadala a fost cel mai dinamic fond cu 32,7 miliarde de dolari distribuiți în 40 de tranzacții. Investitorii suverani, care includ și fonduri publice de pensii, și-au consolidat puterea într-un mediu caracterizat de randamente solide în sectoarele de instrumente cu venit fix, acțiuni, imobiliare și infrastructură, conform raportului Global SWF. Statele Unite au rămas destinația principală pentru aceste investiții, atrăgând circa 131,8 miliarde de dolari — dublu față de anul precedent — în timp ce investițiile în China au scăzut semnificativ, de la 10,3 miliarde în 2024 la doar 4,3 miliarde de dolari în 2025, evidențiind schimbările majore din peisajul global al fondurilor suverane de investiții. Aceste evoluții subliniază importanța tot mai mare a acestor fonduri în dinamica financiară globală, cu un accent puternic pe tehnologie și piețele americane.

Valoarea tranzacțiilor de pe piața de capital românească a ajuns la 31,23 de miliarde de lei în primle nouă luni din 2025 – raport ASF

Piața de capital românească a înregistrat în primele nouă luni din 2025 o evoluție pozitivă semnificativă, valoarea totală a tranzacțiilor pe piața reglementată și pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) atingând 31,23 miliarde lei, cu o creștere de 22,57% față de perioada similară din 2024, conform raportului ASF. Indicele principal BET a urcat cu 27,61%, reflectând dinamica favorabilă a celor mai lichide companii listate la Bursa de Valori București (BVB), iar capitalizarea bursieră a pieței reglementate a crescut la 448,57 miliarde lei, ceea ce indică un avans de 28,06% comparativ cu finalul anului precedent. În ciuda reducerii cu 12,7% a numărului total de tranzacții, valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat a urcat la aproximativ 8,47 miliarde lei, iar tranzacțiile cu acțiuni au constituit principalul segment, reprezentând 38,39% din totalul valoric, cu Banca Transilvania în poziția de lider în lichiditate (34,26% din valoarea totală tranzacționată). Sectorul instrumentelor cu venit fix a consemnat 279.255 tranzacții, însumând 18,43 miliarde lei, cu o creștere considerabilă față de perioada anterioară, deși valoarea medie a tranzacției a scăzut. Pe piața reglementată au activat 25 de intermediari, între care 16 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), iar pe SMT au fost prezenți 20 de intermediari, dominanța fiind asigurată de intermediarii locali, ce dețin împreună circa 93% din valoarea totală intermediată. Activelor administrate de organismele de plasament colectiv (OPC) au ajuns la 51,7 miliarde lei, marcând o creștere de 16,51%, cu un număr total de 20 administratori autorizați și 133 de fonduri autorizate (94 OPCVM și 39 fonduri alternative de investiții), în timp ce grupurile bancare domină industria de administrare a fondurilor, gestionând peste 94% din activele totale ale SAI-urilor, conform raportului ASF la finalul trimestrului al III-lea din 2025. Această creștere solidă evidențiază maturizarea și consolidarea pieței de capital românești, oferind oportunități atractive pentru investitori și confirmând rolul central al BVB în infrastructura financiară națională.

Leonardo Badea (BNR): Dinamica investițiilor străine în România rămâne sub potențialul real

Leonardo Badea, guvernator adjunct al BNR, evidențiază rolul esențial al investițiilor străine directe în economia României, subliniind însă că dinamica acestora rămâne sub potențialul real față de economiile din regiune, unde intrările nete și stocul cumulativ sunt aproape duble. Acest decalaj nu reflectă lipsa oportunităților, ci necesitatea creării unui mediu caracterizat prin predictibilitate, transparență și competitivitate instituțională, factori esențiali pentru investitori dincolo de indicatorii macroeconomici. România deține un potențial solid datorită poziției geostrategice la intersecția coridoarelor comerciale și accesului la piața unică europeană, aspecte care favorizează firmele ce doresc diversificarea producției. În contextul tensiunilor geopolitice, majorării costurilor de producție în Asia și noilor politici europene ce vizează securizarea lanțurilor de aprovizionare, interesul pentru România poate crește semnificativ dacă se intensifică predictibilitatea legislativă și infrastructura logistică. Investițiile străine aduc în economie tehnologii avansate, know-how managerial și standarde moderne, generând sinergii cu firmelor locale și stimulând modernizarea industrială, cercetarea-dezvoltarea și specializarea capitalului uman. Intrările de capital devin astfel un catalizator al transformării structurale, competitivității și creșterii economice sustenabile. Totodată, eforturile României de a corecta deficitele fiscale și externe sporesc credibilitatea și angajamentul său, iar investitorii caută parteneriate solide bazate pe talent, inovare și ecosisteme integrate, nu doar avantaje fiscale. Badea subliniază că accelerarea reformelor structurale va determina o prezență mai intensă a capitalului străin, iar pentru o dezvoltare strategică realistă sunt necesare programe țintite în domenii-cheie precum securitatea alimentară, energetică, industria de apărare și sectoarele cu valoare adăugată ridicată, inclusiv cele ce integrează inteligența artificială. Sectorul bancar românesc este esențial în implementarea acestor proiecte strategice, datorită rezilienței, capitalizării adecvate și unei gestionări prudente a riscurilor. Astfel, România poate valorifica pe deplin potențialul investițiilor străine pentru o creștere sustenabilă și competitivă pe plan regional și global.