Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Leonardo Badea (BNR): Dinamica investițiilor străine în România rămâne sub potențialul real

Redacția09 decembrie 2025
Leonardo Badea (BNR): Dinamica investițiilor străine în România rămâne sub potențialul real

Pe scurt

Leonardo Badea, guvernator adjunct al BNR, evidențiază rolul esențial al investițiilor străine directe în economia României, subliniind însă că dinamica acestora rămâne sub potențialul real față de economiile din regiune, unde intrările nete și stocul cumulativ sunt aproape duble. Acest decalaj nu reflectă lipsa oportunităților, ci necesitatea creării unui mediu caracterizat prin predictibilitate, transparență și competitivitate instituțională, factori esențiali pentru investitori dincolo de indicatorii macroeconomici. România deține un potențial solid datorită poziției geostrategice la intersecția coridoarelor comerciale și accesului la piața unică europeană, aspecte care favorizează firmele ce doresc diversificarea producției. În contextul tensiunilor geopolitice, majorării costurilor de producție în Asia și noilor politici europene ce vizează securizarea lanțurilor de aprovizionare, interesul pentru România poate crește semnificativ dacă se intensifică predictibilitatea legislativă și infrastructura logistică. Investițiile străine aduc în economie tehnologii avansate, know-how managerial și standarde moderne, generând sinergii cu firmelor locale și stimulând modernizarea industrială, cercetarea-dezvoltarea și specializarea capitalului uman. Intrările de capital devin astfel un catalizator al transformării structurale, competitivității și creșterii economice sustenabile. Totodată, eforturile României de a corecta deficitele fiscale și externe sporesc credibilitatea și angajamentul său, iar investitorii caută parteneriate solide bazate pe talent, inovare și ecosisteme integrate, nu doar avantaje fiscale. Badea subliniază că accelerarea reformelor structurale va determina o prezență mai intensă a capitalului străin, iar pentru o dezvoltare strategică realistă sunt necesare programe țintite în domenii-cheie precum securitatea alimentară, energetică, industria de apărare și sectoarele cu valoare adăugată ridicată, inclusiv cele ce integrează inteligența artificială. Sectorul bancar românesc este esențial în implementarea acestor proiecte strategice, datorită rezilienței, capitalizării adecvate și unei gestionări prudente a riscurilor. Astfel, România poate valorifica pe deplin potențialul investițiilor străine pentru o creștere sustenabilă și competitivă pe plan regional și global.

Leonardo Badea (BNR): Dinamica investițiilor străine în România rămâne sub potențialul real

Leonardo Badea (BNR): Ritmul investițiilor străine în România nu atinge potențialul real

Investițiile străine directe reprezintă un pilon esențial al economiei României, însă dinamica acestora rămâne sub nivelul posibil, subliniază Leonardo Badea, guvernatorul adjunct al Băncii Naționale a României (BNR). În cadrul „Conferinței – Descoperiți România. Care sunt atuurile României în competiția pentru atragerea investițiilor?”, organizată de Fundația Deloitte România, oficialul a prezentat o situație clară: în comparație cu alte economii din regiune, volumul intrărilor de capital străin în România este aproape la jumătate, atât ca flux anual net, cât și ca stoc acumulat. Acest fapt nu se datorează lipsei oportunităților, ci mai degrabă deficitului de predictibilitate, transparență și competitivitate instituțională – criterii esențiale pe care investitorii le analizează înainte de orice indicator macroeconomic.

Potențialul României pe harta investițiilor străine

Leonardo Badea este convins că România dispune de un potențial solid pentru a atrage investiții străine directe. „Poziția geostrategică a țării, situată la intersecția coridoarelor comerciale majore, alături de accesul la piața unică europeană, creează un cadru stabil și atractiv pentru companiile care doresc să-și diversifice producția”, a explicat acesta. Mai mult, factorii globali, precum tensiunile geopolitice, creșterea costurilor de producție în Asia și politica europeană de securizare a lanțurilor de aprovizionare, pot amplifica interesul investitorilor față de România. Cu condiția esențială ca predictibilitatea legislativă și infrastructura logistică să fie îmbunătățite.

Prezența companiilor multinaționale în România contribuie nu doar cu investiții de capital, ci și cu transferuri tehnologice avansate, know-how managerial și standarde operaționale moderne. Acest know-how se răsfrânge și asupra furnizorilor locali prin efecte de „spillover” și integrarea în lanțuri valorice globale. Astfel se creează sinergii între companiile străine și cele autohtone, accelerând modernizarea industriilor, stimulând cercetarea și dezvoltarea și ridicând nivelul de calificare și specializare a forței de muncă românești.

Intrările de capital, motor pentru transformarea economică sustenabilă

Conform guvernatorului adjunct BNR, fluxurile de capital străin acționează ca un catalizator esențial pentru transformarea structurală a economiei românești, contribuind la creșterea competitivității, la convergența economică cu statele dezvoltate și la creșterea sustenabilă pe termen lung.

România este, de asemenea, angajată într-un proces activ de consolidare fiscală și corectare a dezechilibrelor externe, vizibile în special prin deficitele gemene și majorarea datoriei publice. „Aceste măsuri reflectă angajamentul și credibilitatea politicilor noastre economice”, a punctat Badea. În ceea ce privește investițiile, acesta a subliniat că investitorii nu caută neapărat cel mai avantajos regim fiscal sau promisiuni fără fundament, ci un parteneriat solid într-un mediu global competitiv, bazat pe talent, inovare și ecosisteme economice integrate. „Ei nu urmăresc oportunități izolate, ci un cadru predictibil și modern, iar România poate oferi exact acest lucru”, a adăugat oficialul.

Accelerarea reformelor, cheia pentru creșterea atractivității investițiilor

Leonardo Badea a avertizat că intensificarea prezenței capitalului străin în economia României este inevitabilă, cu condiția accelerării reformelor structurale. „Strategiile de dezvoltare trebuie să fie precise și bine calibrate, pentru a stimula investițiile în sectoarele cheie”, a afirmat acesta.

Printre domeniile prioritare identificate de Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială se numără securitatea alimentară și energetică, industria de apărare, dar și zone cu potențial ridicat de valoare adăugată – inclusiv companii care integrează inteligența artificială în operațiunile lor. Sectorul bancar românesc joacă un rol important în acest proces, fiind rezilient, bine capitalizat și gestionând cu prudență riscurile, sprijinind astfel implementarea proiectelor strategice.


În concluzie, România are toate atuurile pentru a deveni o destinație atractivă pentru investițiile străine directe, dar este nevoie de un efort susținut pentru a crea un mediu instituțional stabil, transparent și competitiv. Numai astfel vom putea valorifica cu adevărat potențialul existent și vom impulsiona dezvoltarea economică pe termen lung.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInvestiţii

Articole similare

„Aproape toţi banii din lume” | Record. 15.000 de miliarde de dolari, administrate de fondurile suverane de investiţii la nivel mondial

Fondurile suverane de investiții au atins un nivel record în 2025, gestionând active în valoare totală de 15.000 de miliarde de dolari la nivel mondial, iar în acest an au alocat 66 de miliarde de dolari pentru investiții în Inteligența Artificială (AI) și digitalizare. Orientul Mijlociu s-a remarcat drept lider în investițiile digitale, cu Mubadala Investment Co din Abu Dhabi cheltuind 12,9 miliarde de dolari, urmată de Autoritatea de Investiții din Kuweit și cea din Qatar, cu investiții de șase, respectiv patru miliarde de dolari. Zona Golfului continuă să fie un centru important pentru fondurile suverane, cele șapte fonduri principale reprezentând 43% din totalul investițiilor globale pe această categorie, cu un record de 126 de miliarde de dolari. Fondul Public de Investiții (PIF) din Arabia Saudită a fost cel mai activ investitor, angajând 36,2 miliarde de dolari, majoritatea prin achiziția Electronic Arts Inc, iar dacă se exclude această tranzacție, Mubadala a fost cel mai dinamic fond cu 32,7 miliarde de dolari distribuiți în 40 de tranzacții. Investitorii suverani, care includ și fonduri publice de pensii, și-au consolidat puterea într-un mediu caracterizat de randamente solide în sectoarele de instrumente cu venit fix, acțiuni, imobiliare și infrastructură, conform raportului Global SWF. Statele Unite au rămas destinația principală pentru aceste investiții, atrăgând circa 131,8 miliarde de dolari — dublu față de anul precedent — în timp ce investițiile în China au scăzut semnificativ, de la 10,3 miliarde în 2024 la doar 4,3 miliarde de dolari în 2025, evidențiind schimbările majore din peisajul global al fondurilor suverane de investiții. Aceste evoluții subliniază importanța tot mai mare a acestor fonduri în dinamica financiară globală, cu un accent puternic pe tehnologie și piețele americane.

Valoarea tranzacțiilor de pe piața de capital românească a ajuns la 31,23 de miliarde de lei în primle nouă luni din 2025 – raport ASF

Piața de capital românească a înregistrat în primele nouă luni din 2025 o evoluție pozitivă semnificativă, valoarea totală a tranzacțiilor pe piața reglementată și pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) atingând 31,23 miliarde lei, cu o creștere de 22,57% față de perioada similară din 2024, conform raportului ASF. Indicele principal BET a urcat cu 27,61%, reflectând dinamica favorabilă a celor mai lichide companii listate la Bursa de Valori București (BVB), iar capitalizarea bursieră a pieței reglementate a crescut la 448,57 miliarde lei, ceea ce indică un avans de 28,06% comparativ cu finalul anului precedent. În ciuda reducerii cu 12,7% a numărului total de tranzacții, valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat a urcat la aproximativ 8,47 miliarde lei, iar tranzacțiile cu acțiuni au constituit principalul segment, reprezentând 38,39% din totalul valoric, cu Banca Transilvania în poziția de lider în lichiditate (34,26% din valoarea totală tranzacționată). Sectorul instrumentelor cu venit fix a consemnat 279.255 tranzacții, însumând 18,43 miliarde lei, cu o creștere considerabilă față de perioada anterioară, deși valoarea medie a tranzacției a scăzut. Pe piața reglementată au activat 25 de intermediari, între care 16 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), iar pe SMT au fost prezenți 20 de intermediari, dominanța fiind asigurată de intermediarii locali, ce dețin împreună circa 93% din valoarea totală intermediată. Activelor administrate de organismele de plasament colectiv (OPC) au ajuns la 51,7 miliarde lei, marcând o creștere de 16,51%, cu un număr total de 20 administratori autorizați și 133 de fonduri autorizate (94 OPCVM și 39 fonduri alternative de investiții), în timp ce grupurile bancare domină industria de administrare a fondurilor, gestionând peste 94% din activele totale ale SAI-urilor, conform raportului ASF la finalul trimestrului al III-lea din 2025. Această creștere solidă evidențiază maturizarea și consolidarea pieței de capital românești, oferind oportunități atractive pentru investitori și confirmând rolul central al BVB în infrastructura financiară națională.

Consiliul Concurenţei analizează preluarea grupului Moco Topco de către Ares Management

Consiliul Concurenţei din România analizează preluarea grupului Moco Topco Limited de către Ares Management UK Limited, o filială europeană a Ares Management Corporation, un important administrator global de investiţii alternative. Grupul Moco Topco deţine companiile M247 DC Romania SRL şi M247 Europe SRL, active în sectorul infrastructurii IT şi telecomunicaţiilor pe piaţa românească. Această tranzacţie trebuie să respecte prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, fiind supusă autorizării de către Consiliul Concurenţei, care va evalua impactul operaţiunii asupra mediului concurenţial pentru a asigura o concurenţă normală şi sănătoasă pe piaţă. Decizia finală va fi emisă în termenele prevăzute de lege, garantând astfel transparenţa şi respectarea normelor concurenţiale în contextul acestei operaţiuni economice importante pentru sectorul IT şi telecomunicaţii din România. Astfel, această operaţiune atrage atenţia atât asupra consolidării pieţei locale, cât şi asupra implicaţiilor pentru competitivitatea industriei în ansamblu.