Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

FOTO Se deschide un nou pasaj rutier lângă București. Unde e și cui folosește

Redacția•07 noiembrie 2025
FOTO Se deschide un nou pasaj rutier lângă București. Unde e și cui folosește

Pe scurt

Se deschide un nou pasaj rutier important lângă București, parte din proiectul „Centură ocolitoare Brănești”, etapa I, menit să asigure un acces direct și rapid către Autostrada A2, facilitând astfel legătura între A2 și DN3. Realizat cu o lungime de aproximativ 450 de metri, pasajul peste calea ferată CF800 va contribui semnificativ la fluidizarea traficului în zonă, fiind completat de un drum de legătură între strada Industriilor III și DN3, precum și de un sens giratoriu pe DN3. Această investiție, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și realizată în parteneriat între Ministerul Transporturilor, Primăria Brănești și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu sprijinul Consiliului Județean Ilfov, este esențială pentru consolidarea potențialului industrial local, în special pentru zona în care compania Makita și-a relocat producția din Marea Britanie și pregătește acum mutarea producției din China. Termenul estimat de finalizare a etapei a doua a centurii ocolitoare este iunie 2026, iar acest pasaj rutier va avea un impact major asupra infrastructurii rutiere din proximitatea Capitalei, oferind un acces optimizat și susținând dezvoltarea economică regională.

FOTO Se deschide un nou pasaj rutier lângă București. Unde e și cui folosește

Un nou pasaj rutier important urmează să fie deschis în apropierea Capitalei, facilitând accesul direct către Autostrada A2. Proiectul face parte din „Centura ocolitoare Brănești” – etapa a doua – care este în prezent în construcție și are termen de finalizare stabilit pentru iunie 2026. Această investiție este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un program derulat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în colaborare cu Primăria Brănești și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu sprijinul Consiliului Județean Ilfov.

Pasajul rutier de peste 450 metri: o soluție pentru fluidizarea traficului

O componentă esențială a acestei prime etape a proiectului este construcția unui pasaj rutier care va traversa calea ferată CF800. Pasajul va avea o lungime de aproximativ 450 de metri, fiind gândit pentru a elimina intersecțiile cu nivel și a îmbunătăți semnificativ fluența traficului în zonă. Potrivit secretarului de stat în Transporturi, Dan Șerioșteanu, beneficiază de această facilitate și un drum de legătură ce conectează pasajul de strada Industriilor III, precum și un sens giratoriu nou amenajat pe DN3.

Acest ultim element – sensul giratoriu – va reorganiza circulația pe Drumul Național 3, oferind o soluție mai sigură și mai eficientă pentru șoferi. Astfel, conexiunea între A2 și DN3 va deveni mult mai simplă, scurtând semnificativ timpii de parcurs și reducând aglomerația.

Impact economic și dezvoltare în zona Brănești

Noul pasaj rutier nu reprezintă doar o soluție pentru traficul rutier, ci are și o miză economică importantă. Zona în care este amplasat pasajul a cunoscut o dezvoltare industrială semnificativă în ultima perioadă, iar facilitatile oferite vor sprijini și mai mult această creștere.

Un exemplu elocvent este investiția companiei Makita, care a relocat deja cea mai mare parte a producției din Marea Britanie la facilitățile sale din România. Mai mult, compania ia în considerare mutarea și producției din China în această zonă, ceea ce subliniază potențialul industrial crescut al regiunii. Conexiunea îmbunătățită între A2 și DN3 va permite o distribuție rapidă și eficientă a produselor și materialelor, atrăgând astfel noi investitori și facilitând dezvoltarea economică locală.

„Facem încă un pas important pentru fluidizarea traficului între autostrada A2 și DN3, ceea ce va contribui la optimizarea transportului și la consolidarea arealului industrial din apropierea Brăneștiului,” a declarat Dan Șerioșteanu.

Proiect finanțat prin PNRR și parteneriate locale

Realizarea pasajului rutier face parte dintr-un proiect amplu finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Implementarea sa presupune un parteneriat strâns între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Primăria Brănești și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu sprijinul Consiliului Județean Ilfov. Această colaborare asigură o bună coordonare a lucrărilor și respectarea termenelor, în beneficiul direct al șoferilor și al mediului economic local.

Ce urmează după finalizarea pasajului

După finalizarea acestei etape a Centurii ocolitoare Brănești, accesul direct către Autostrada A2 va fi mult mai facil pentru locuitorii și companiile din zonă. Etapa a doua, aflată tot în execuție, continuă dezvoltarea rețelei rutiere și se așteaptă să fie gata în a doua jumătate a anului 2026.

Acest proiect subliniază angajamentul autorităților față de modernizarea infrastructurii rutiere, creșterea competitivității economice și reducerea problemelor legate de trafic, în special în zonele din jurul Bucureștiului care au cunoscut un impuls important de dezvoltare industrială și rezidențială.

În concluzie

Noul pasaj rutier de lângă București, care traversează calea ferată, reprezintă o realizare esențială pentru fluidizarea traficului și susținerea dezvoltării economice locale. Prin facilitarea accesului către Autostrada A2 și reorganizarea circulației pe DN3, proiectul sprijină investitorii importanți din zonă și promite o mobilitate sporită pentru toți participanții la trafic. Finalizarea lucrărilor este programată pentru 2026, iar beneficiile vor fi resimțite rapid în întreaga regiune Ilfov-Brănești.

Surse: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, declarații Dan Șerioșteanu, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInvestiţii

Articole similare

„Aproape toţi banii din lume” | Record. 15.000 de miliarde de dolari, administrate de fondurile suverane de investiţii la nivel mondial

Fondurile suverane de investiții au atins un nivel record în 2025, gestionând active în valoare totală de 15.000 de miliarde de dolari la nivel mondial, iar în acest an au alocat 66 de miliarde de dolari pentru investiții în Inteligența Artificială (AI) și digitalizare. Orientul Mijlociu s-a remarcat drept lider în investițiile digitale, cu Mubadala Investment Co din Abu Dhabi cheltuind 12,9 miliarde de dolari, urmată de Autoritatea de Investiții din Kuweit și cea din Qatar, cu investiții de șase, respectiv patru miliarde de dolari. Zona Golfului continuă să fie un centru important pentru fondurile suverane, cele șapte fonduri principale reprezentând 43% din totalul investițiilor globale pe această categorie, cu un record de 126 de miliarde de dolari. Fondul Public de Investiții (PIF) din Arabia Saudită a fost cel mai activ investitor, angajând 36,2 miliarde de dolari, majoritatea prin achiziția Electronic Arts Inc, iar dacă se exclude această tranzacție, Mubadala a fost cel mai dinamic fond cu 32,7 miliarde de dolari distribuiți în 40 de tranzacții. Investitorii suverani, care includ și fonduri publice de pensii, și-au consolidat puterea într-un mediu caracterizat de randamente solide în sectoarele de instrumente cu venit fix, acțiuni, imobiliare și infrastructură, conform raportului Global SWF. Statele Unite au rămas destinația principală pentru aceste investiții, atrăgând circa 131,8 miliarde de dolari — dublu față de anul precedent — în timp ce investițiile în China au scăzut semnificativ, de la 10,3 miliarde în 2024 la doar 4,3 miliarde de dolari în 2025, evidențiind schimbările majore din peisajul global al fondurilor suverane de investiții. Aceste evoluții subliniază importanța tot mai mare a acestor fonduri în dinamica financiară globală, cu un accent puternic pe tehnologie și piețele americane.

Valoarea tranzacțiilor de pe piața de capital românească a ajuns la 31,23 de miliarde de lei în primle nouă luni din 2025 – raport ASF

Piața de capital românească a înregistrat în primele nouă luni din 2025 o evoluție pozitivă semnificativă, valoarea totală a tranzacțiilor pe piața reglementată și pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) atingând 31,23 miliarde lei, cu o creștere de 22,57% față de perioada similară din 2024, conform raportului ASF. Indicele principal BET a urcat cu 27,61%, reflectând dinamica favorabilă a celor mai lichide companii listate la Bursa de Valori București (BVB), iar capitalizarea bursieră a pieței reglementate a crescut la 448,57 miliarde lei, ceea ce indică un avans de 28,06% comparativ cu finalul anului precedent. În ciuda reducerii cu 12,7% a numărului total de tranzacții, valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat a urcat la aproximativ 8,47 miliarde lei, iar tranzacțiile cu acțiuni au constituit principalul segment, reprezentând 38,39% din totalul valoric, cu Banca Transilvania în poziția de lider în lichiditate (34,26% din valoarea totală tranzacționată). Sectorul instrumentelor cu venit fix a consemnat 279.255 tranzacții, însumând 18,43 miliarde lei, cu o creștere considerabilă față de perioada anterioară, deși valoarea medie a tranzacției a scăzut. Pe piața reglementată au activat 25 de intermediari, între care 16 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), iar pe SMT au fost prezenți 20 de intermediari, dominanța fiind asigurată de intermediarii locali, ce dețin împreună circa 93% din valoarea totală intermediată. Activelor administrate de organismele de plasament colectiv (OPC) au ajuns la 51,7 miliarde lei, marcând o creștere de 16,51%, cu un număr total de 20 administratori autorizați și 133 de fonduri autorizate (94 OPCVM și 39 fonduri alternative de investiții), în timp ce grupurile bancare domină industria de administrare a fondurilor, gestionând peste 94% din activele totale ale SAI-urilor, conform raportului ASF la finalul trimestrului al III-lea din 2025. Această creștere solidă evidențiază maturizarea și consolidarea pieței de capital românești, oferind oportunități atractive pentru investitori și confirmând rolul central al BVB în infrastructura financiară națională.

Leonardo Badea (BNR): Dinamica investițiilor străine în România rămâne sub potențialul real

Leonardo Badea, guvernator adjunct al BNR, evidențiază rolul esențial al investițiilor străine directe în economia României, subliniind însă că dinamica acestora rămâne sub potențialul real față de economiile din regiune, unde intrările nete și stocul cumulativ sunt aproape duble. Acest decalaj nu reflectă lipsa oportunităților, ci necesitatea creării unui mediu caracterizat prin predictibilitate, transparență și competitivitate instituțională, factori esențiali pentru investitori dincolo de indicatorii macroeconomici. România deține un potențial solid datorită poziției geostrategice la intersecția coridoarelor comerciale și accesului la piața unică europeană, aspecte care favorizează firmele ce doresc diversificarea producției. În contextul tensiunilor geopolitice, majorării costurilor de producție în Asia și noilor politici europene ce vizează securizarea lanțurilor de aprovizionare, interesul pentru România poate crește semnificativ dacă se intensifică predictibilitatea legislativă și infrastructura logistică. Investițiile străine aduc în economie tehnologii avansate, know-how managerial și standarde moderne, generând sinergii cu firmelor locale și stimulând modernizarea industrială, cercetarea-dezvoltarea și specializarea capitalului uman. Intrările de capital devin astfel un catalizator al transformării structurale, competitivității și creșterii economice sustenabile. Totodată, eforturile României de a corecta deficitele fiscale și externe sporesc credibilitatea și angajamentul său, iar investitorii caută parteneriate solide bazate pe talent, inovare și ecosisteme integrate, nu doar avantaje fiscale. Badea subliniază că accelerarea reformelor structurale va determina o prezență mai intensă a capitalului străin, iar pentru o dezvoltare strategică realistă sunt necesare programe țintite în domenii-cheie precum securitatea alimentară, energetică, industria de apărare și sectoarele cu valoare adăugată ridicată, inclusiv cele ce integrează inteligența artificială. Sectorul bancar românesc este esențial în implementarea acestor proiecte strategice, datorită rezilienței, capitalizării adecvate și unei gestionări prudente a riscurilor. Astfel, România poate valorifica pe deplin potențialul investițiilor străine pentru o creștere sustenabilă și competitivă pe plan regional și global.