Știri naționale și internaționale

Emil Dumitru (MADR): România primește anual 700.000 de cereri de plată de 2,1 miliarde de euro. Şi cu toate acestea, avem deficit de balanţă comercială de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare

Redacția•24 noiembrie 2025

Pe scurt

Emil Dumitru, secretar de stat în MADR, evidențiază deficiențele structurale ale agriculturii românești, subliniind că, deși România primește anual aproximativ 700.000 de cereri unice de plată în valoare de 2,1 miliarde de euro prin plăți directe, țara se confruntă cu un deficit comercial de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare. Acest dezechilibru este cauzat, în parte, de faptul că doar 86.000 de companii agricole sunt înregistrate fiscal, în timp ce marea majoritate a fermierilor sunt persoane fizice, creând o agricultură cu mai multe viteze și favorizând concurența neloială și subdezvoltarea. Dumitru propune reforme fiscale sustenabile și politici care să stimuleze asocierea fermierilor și accesarea fondurilor europene din Pilonul 2 FEADER pentru investiții, considerând necesar transferul unor măsuri din Pilonul 1 către Pilonul 2 pentru a crește competitivitatea sectorului. El atrage atenția asupra faptului că România plătește anual 474 de milioane de euro fermierilor persoane fizice care câștigă peste 5.000 de euro fără o formă de organizare fiscală adecvată, ceea ce contribuie la o piață agroalimentară fragmentată și imprevizibilă. În vederea consolidării agriculturii, secretarul de stat recomandă adoptarea unor măsuri clare privind plafonarea plăților directe pentru persoane fizice și implicarea fermierilor în procesul decizional al Agenției de Plăți, pentru a îmbunătăți calitatea actului administrativ, inspirându-se din modelul francez. România, al cincilea stat agricol al UE după suprafață agricolă, are potențialul de a deveni un jucător regional important în sectorul agroalimentar, însă acest potențial trebuie valorificat prin reforme profunde, evitarea politicilor populiste și o gestionare eficientă a fondurilor europene. Lansarea celei de-a doua ediții a „Cartei Albe a Agriculturii” reflectă necesitatea evaluării reale a stării sectorului și identificarea provocărilor și oportunităților, subliniind importanța unor schimbări structurale urgente pentru susținerea dezvoltării durabile a agriculturii românești.

Emil Dumitru (MADR): România primește anual 700.000 de cereri de plată în valoare de 2,1 miliarde euro, dar are deficit comercial agroalimentar de 3,47 miliarde euro

România înregistrează anual aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pentru sprijinul direct în agricultură, totalizând circa 2,1 miliarde de euro, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Cu toate acestea, bilanțul comercial pentru produsele agroalimentare înregistrează un deficit semnificativ, de peste 3,47 miliarde de euro, evidențiind probleme structurale profunde în sectorul agricol românesc.

Agricultura românească, o piață „cu două sau chiar trei viteze”

În cadrul lansării celei de-a doua ediții a „Cartei Albe a Agriculturii din România”, Emil Dumitru a subliniat că dintre cele aproximativ 700.000 de cereri de plată, doar 86.000 provin de la companii fiscal înregistrate, restul fiind persoane fizice. Această realitate conturează o agricultură fragmentată, cu o disparitate clară între formele organizate și fermele individuale, ceea ce generează un sistem cu „două sau chiar trei viteze”.

„Trebuie să dezvoltăm politici fiscale sustenabile care să îi ajute pe fermieri să acceseze fondurile europene din Pilonul 2 al FEADER pentru proiecte de investiții, dar și să creăm o competiție echitabilă pe piața agroalimentară românească”, a precizat oficialul MADR.

Deficitul comercial – o provocare transformată în oportunitate

România se situează pe locul cinci în Uniunea Europeană după suprafața agricolă totală, însă capacitatea sa de a valorifica această poziție este pusă sub semnul întrebării din cauza structurii actuale a sectorului și a deficitului comercial.

Emil Dumitru crede că acest dezechilibru poate deveni un avantaj dacă viitorul Plan Național Strategic va prioritiza un „meniu de măsuri bine calibrate”, care să permită României să devină un actor regional important în segmentul produselor alimentare.

Exemple concrete privind finanțările în agricultură

El a adus în discuție experiența personală din mandatul anterior, când a gestionat un buget de 1,31 miliarde de euro pentru investiții în utilaje agricole, finanțând doar 1.069 de beneficiari, cu o valoare medie a proiectelor de 550.000 de euro și o intensitate a sprijinului de 81%. Aceasta arată că fondurile alocate au fost concentrate către un număr restrâns de actorii, în timp ce nevoile de finanțare ale agricultorilor în general rămân foarte mari.

Pentru a crește competitivitatea la nivel național, Dumitru sugerează stimularea asociării fermierilor, dar într-un mod voluntar și susținut prin măsuri coerente. În acest sens, s-ar putea transfera unele sume din plățile directe din Pilonul 1 către Pilonul 2 dedicat dezvoltării rurale și investițiilor.

Provocarea fermierilor persoane fizice

Un alt punct critic vizat de secretarul de stat este faptul că pe Pilonul 1 România plătește anual aproximativ 474 de milioane de euro către peste 38.000 de fermieri persoane fizice care nu sunt înregistrați fiscal. Acești agricultori primesc, în medie, peste 5.000 de euro fiecare, deși sunt discrepanțe majore în ceea ce privește organizarea și productivitatea.

„Tot acest sprijin acordat fără o bază fiscală și organizată creează o concurență neloială și impredictibilitate în lanțul agroalimentar”, a subliniat Dumitru. El consideră că fermierii care depășesc pragul de 5.000 de euro în plăți directe ar trebui să fie înregistrați fiscal și integrați într-o formă organizată de producție.

Secretarul de stat a insistat asupra faptului că reformele structurale sunt imperios necesare și că doar prin măsuri asumate, chiar dacă unele nu sunt populare, România poate depăși provocările actuale ale agriculturii.

Implicarea fermierilor în deciziile APIA – o recomandare inspirată din Franța

Dumitru a mai propus includerea fermierilor în procesul decizional al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), urmând modelul francez, unde asociațiile agricole sunt parte integrantă a administrației decizionale, contribuind la îmbunătățirea calității actului administrativ.

„Nu trebuie să vorbim doar de absorbția fondurilor europene, ci de modul în care investim acești bani vitali pentru corectarea problemelor profunde structurale din agricultură”, a explicat el.

Conclusion – Perspective și pași de urmat

România, cu dimensiunea sa agricolă importantă și potențialul ridicat, ar trebui să devină un lider regional în domeniul agroalimentar, însă pentru asta este nevoie de reforme ambițioase, politici fiscale mai eficiente, sprijinirea asociativității și o mai bună integrare a fermierilor în structurile administrative.

Lansarea celei de-a doua ediții a „Cartei Albe a Agriculturii” de către IMM România își propune să tragă un semnal de alarmă, dar și să identifice căi concrete de dezvoltare și oportunități pentru viitorul agriculturii românești.

Sursa foto: Agrointel.ro
Articol redactat pe baza declarațiilor lui Emil Dumitru și informațiilor publicate de Economica.net

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.