Știri naționale și internaționale

Date oficiale. Peste un sfert dintre români sunt săraci lipiți

Redacția•09 noiembrie 2025

Pe scurt

Conform datelor oficiale din 2024, peste un sfert dintre români se confruntă cu sărăcia severă, reflectată prin deprivare materială și socială, care afectează în special persoanele în vârstă de peste 65 de ani (32,9%), adulții între 50 și 64 de ani (28,4%) și copiii cu vârsta între 0 și 17 ani (28%). Femeile sunt mai afectate decât bărbații, cu o diferență de 2,7 puncte procentuale (27,8% față de 25,1%). Deprivarea este mult mai accentuată în rândul persoanelor neocupate (35,5%) comparativ cu cele ocupate (18,4%), fiind direct legată de nivelul scăzut sau mediu de educație, unde aproape jumătate (49,3%) din indivizi resimt această situație, față de doar 5,2% în rândul celor cu studii superioare. În gospodăriile cu copii dependenți, mai ales cele numeroase cu doi adulți și trei sau mai mulți copii, 43,5% se află sub impactul sărăciei materiale și sociale, situatie similară fiind întâlnită și la gospodăriile monoparentale (28%) sau cele formate din trei sau mai mulți adulți cu copii dependenți (32,9%). Printre gospodăriile fără copii, vulnerabilitatea este maximă la cele formate din persoane singure (36,2%), precum și la cele formate din doi adulți, dintre care cel puțin unul are peste 65 de ani (27,8%). Există și diferențe regionale semnificative, regiunea Sud-Est înregistrând cea mai ridicată incidență a sărăciei (40,7%), urmată de Sud-Muntenia (29,2%) și Nord-Est (26,6%), în timp ce București-Ilfov are cea mai mică rată (16,8%). Majoritatea cazurilor de deprivare economică implică dificultăți majore în acoperirea nevoilor de bază, cum ar fi plata facturilor, întreținerea locuinței, consumul adecvat de alimente sănătoase și posibilitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute. Astfel, 65% din populație a suferit una sau mai multe lipsuri economice, aproape 59% nu își pot permite o săptămână de vacanță anuală, 40% întâmpină dificultăți financiare în situații neprevăzute, 22% nu pot cheltui bani pentru propriul bunăstare săptămânală, iar 16,3% nu consumă regulat carne sau echivalent vegetarian. Totodată, peste 15% nu își pot plăti la timp obligațiile curente, iar 10,8% nu pot asigura o temperatură adecvată în locuință, reflectând astfel o criză acută a sărăciei materiale și sociale în România. Acest fenomen complex scade dramatic calitatea vieții pentru un număr semnificativ de români, fiind o provocare majoră pentru politici sociale și economice.

Date oficiale: Peste un sfert dintre români trăiesc în sărăcie severă

Statisticile recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS) scot în evidență o realitate alarmantă în România: peste 25% din populație se confruntă cu deprivare materială și socială, o formă gravă de sărăcie care limitează accesul la necesități de bază și afectează calitatea vieții.

Cine sunt cei mai afectați?

Cele mai vulnerabile grupuri sunt persoanele în vârstă de peste 65 de ani, dintre care aproape 33% întâmpină dificultăți serioase financiare și sociale. Urmează adulții între 50 și 64 de ani, cu o rată a deprivării de 28,4%, și copiii sub 18 ani, afectați în proporție de 28%. Datele arată o ușoară predominanță a femeilor în această situație, acestea înregistrând o rată a sărăciei de 27,8%, cu 2,7 puncte procentuale mai mult decât bărbații (25,1%).

Ocupația și educația influențează nivelul deprivării

Persoanele neocupate se regăsesc în proporție mult mai ridicată în starea de deprivare – 35,5%, comparativ cu 18,4% din cei angajați. Educația joacă, de asemenea, un rol esențial: aproape jumătate (49,3%) dintre cei cu nivel scăzut de educație și peste 20% dintre cei cu educație medie suferă de privare materială, în timp ce doar 5,2% dintre cei cu studii superioare se confruntă cu această realitate.

Situația gospodăriilor: unde este mai greu?

Deprivarea afectează în mod similar atât gospodăriile cu copii dependenți, cât și pe cele fără copii, în jur de 26,5%. Totuși, familile cu mai mulți copii sau membri au niveluri mai ridicate de sărăcie. De exemplu, în gospodăriile cu doi adulți și cel puțin trei copii, 43,5% se confruntă cu condiții dificile. În cazul gospodăriilor monoparentale cu copii, procentul este de 28%, iar în cele cu trei sau mai mulți adulți și copii dependenți – aproape 33%.

În gospodăriile fără copii, cel mai vulnerabil segment îl reprezintă persoanele singure, unde 36,2% trăiesc în deprivare. De asemenea, gospodăriile formate din doi adulți, dintre care cel puțin unul trece de 65 de ani, înregistrează o rată de 27,8% a deprivării materiale și sociale.

Diferențe regionale semnificative

Distribuția sărăciei în România este inegală, regiunea Sud-Est înregistrând incidența cea mai ridicată, cu 40,7% din populație în stare de deprivare. Alte zone cu niveluri ridicate sunt Sud-Muntenia (29,2%) și Nord-Est (26,6%). Pe de altă parte, zona București-Ilfov se remarcă prin cea mai scăzută rată a sărăciei, doar 16,8%.

Impactul economic al deprivării

Conform INS, deprivarea materială economică reprezintă forma cea mai dificilă de sărăcie, deoarece afectează direct multiple aspecte esențiale ale vieții cotidiene. Lipsa resurselor financiare adecvate împiedică persoanele să acopere costurile pentru alimentele de bază, întreținerea locuinței, plata facturilor sau alte obligații financiare curente. Mai mult, incapacitatea de a face economii sau de a acoperi cheltuieli neașteptate agravează și mai mult situația gospodăriilor.

Date detaliate despre deficiențele economice

În anul 2024, 65% din populația României a suferit de cel puțin o formă de deprivare economică. Printre acestea, aproape 22% s-au confruntat cu două probleme simultan, iar alți 21,9% cu o singură dificultate majoră. Există, însă, și un segment semnificativ — aproape o treime dintre persoanele afectate — care se confruntă cu trei sau mai multe dificultăți financiare.

Cele mai frecvente neajunsuri economice raportate sunt:

Incapacitatea de a-și permite o săptămână de vacanță anuală, afectând 58,6% dintre români.
Lipsa resurselor necesare pentru a face față unei cheltuieli neașteptate, întâmpinată de 40% dintre persoane.
Imposibilitatea de a cheltui periodic o sumă mică pentru bunăstarea personală (21,9%).

În plus, 16,3% din populație nu își poate permite consumul de carne, pește sau echivalent vegetarian măcar o dată la două zile. Un procent de 15,3% se confruntă cu întârzieri în plata chiriei, facturilor sau a creditelor ipotecare, iar 10,8% trăiesc în condiții de locuință cu temperatură inadecvată pe timpul iernii.

Aceste cifre reflectă o realitate dificilă, ce necesită măsuri urgente și eficiente pentru a sprijini categoriile vulnerabile și pentru a reduce disparitățile regionale și sociale din România. Pentru mulți români, asigurarea unui trai decent rămâne o provocare zilnică, iar politicile publice trebuie să țintească ameliorarea acestor inegalități profunde.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.