Știri naționale și internaționale

Curtea de Conturi recomandă schimbarea hărții României. Jumătate dintre orașe nu au populația prevăzută de lege

Redacția•31 octombrie 2025

Pe scurt

Raportul Curții de Conturi atrage atenția asupra necesității revizuirii organizării administrativ-teritoriale în România, pe fondul scăderii populației în multe localități sub pragul demografic prevăzut de legislație. Astfel, 55% din orașe și 15% din comune nu îndeplinesc cerințele legale, fapt ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestor unități. Numeroase comune și orașe mici devin din ce în ce mai dependente de bugetul de stat, având dificultăți în generarea de venituri proprii, ceea ce împiedică furnizarea de servicii publice de calitate. Studiul subliniază că lipsa unor criterii fiabile și a unei reforme legislative complică adaptarea administrației publice locale la dinamica demografică actuală, îngreunând atragerea de personal și gestionarea eficientă a resurselor. În 2023, doar o mică parte din comune și orașe mici își finanțau cheltuielile din venituri proprii, dependența de subvențiile de stat fiind accentuată de excepțiile legale anuale, care deși aduc o echilibrare bugetară pe termen scurt, periclitează autonomia financiară și dezvoltarea locală pe termen lung. Raportul militează pentru reforme legislative și o planificare strategică care să îmbunătățească corelarea între nevoile comunităților și resursele disponibile. În plus, subliniază disparitățile semnificative între mediul urban și rural în ceea ce privește accesul la servicii esențiale, precum sănătatea și educația. De asemenea, atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate în schimbarea statutului administrativ al unor localități, evidențiată de multiplele încercări eșuate de comasare sau reîntoarcere la statut anterior, datorate condițiilor stricte prevăzute de Legea referendumului.

Într-un nou raport publicat recent, Curtea de Conturi face apel la o revizuire urgentă a hărții administrative a României, dezvăluind că mai mult de jumătate dintre orașele țării nu mai îndeplinesc cerințele demografice impuse de lege. Datele arată că 119 orașe, reprezentând 55% din totalul de 216, au o populație sub nivelul minim stabilit legal. De asemenea, un procent semnificativ de comune, aproximativ 15% sau 432 la număr, găzduiesc mai puțin de 1.500 de locuitori.

Problema discrepanțelor demografice

Aceste discrepanțe dintre cerințele legislative și realitatea din teren aruncă o umbră de îndoială asupra sustenabilității organizării administrativ-teritoriale actuale. Curtea de Conturi avertizează că fără o reformă legislativă concretă, multe dintre aceste unități administrative ar putea deveni tot mai dependente de ajutorul financiar al statului, având dificultăți în asigurarea unor servicii publice de calitate.

Analiza mai arată că criteriile demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai sunt relevante în contextul dinamicii actuale. Lipsa unor indicatori clari și eficienți îngreunează evaluarea judicioasă a localităților, făcând ca derogările legislative anuale menite să echilibreze bugetele locale să fie, de fapt, o soluție de compromis.

Sustenabilitatea financiară a UAT-urilor

În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se susțină financiar din venituri proprii într-o proporție mai mare de 50%. Deși această capacitate de autofinanțare a crescut în perioada 2021-2023, comuniile au avut o evoluție mai bună comparativ cu orașele mici. Totuși, o parte semnificativă a cheltuielilor este îndreptată către personal, ceea ce poate limita fondurile destinate dezvoltării comunităților.

Curtea reliefează faptul că orașele și comunele, spre deosebire de municipii și consilii județene, întâmpină greutăți în a atrage personal specializat. Costurile de personal sunt mai mici în comune, chiar dacă ele deservesc același număr de locuitori ca orașele, însă bugetele acestor unități sunt presate de cheltuielile asociate asistenților personali ai persoanelor cu handicap. În perioada 2021-2023, numărul acestor asistenți a crescut cu 7%, iar plățile aferente cu 38%.

Inechități salariale și dependențele financiare

Raportul evidențiază și diferențele salariale între orașe și comune, deși servesc un număr similar de locuitori. Aceste diferențe, cauzate de modul de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile oficialilor, duc la o povară bugetară mai mare pentru orașe. Se creează astfel o situație în care serviciile publice sunt mai greu de susținut.

O altă provocare notabilă este dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii. Deși legislația anuală care permite derogări ajută pe termen scurt, pe termen lung aceasta poate slăbi autonomia financiară a acestor unități. Curtea propune inițierea unui proces de analiză sistemică și reformă legislativă pentru a îmbunătăți planificarea strategică și dezvoltarea locală.

Concluzie și soluții propuse

Raportul subliniază, de asemenea, diferențele majore de acces la servicii publice între zonele urbane și cele rurale. Actualul cadru legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru o reorganizare administrativă eficientă. În ciuda numeroaselor încercări de reînființare a unor comune sau de comasare cu orașe, majoritatea nu au avut succes din cauza constrângerilor legale.

Acest apel la acțiune din partea Curții de Conturi evidențiază nevoia urgentă de adaptare a legislației la actualele realități demografice și economice, pentru a asigura o gestionare echitabilă și durabilă a resurselor locale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.