Știri naționale și internaționale

Consiliul Fiscal:Noile coordonate ale construcţiei bugetare rămân compatibile cu un deficit cash de 8,4% din PIB

Redacția•28 noiembrie 2025

Pe scurt

Consiliul Fiscal confirmă că noile coordonate ale construcției bugetare pentru anul 2025 mențin un deficit cash de circa 8,4% din PIB, după o revizuire marginală a proiectului de rectificare, care diminuează veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat cu aproximativ 1,8 miliarde lei. Analiza execuției pe primele 10 luni indică o creștere moderată a cheltuielilor (+9,9%) față de veniturile bugetare, inclusiv o temperare a dinamismului față de prognoza inițială (+14,4%), ceea ce susține atingerea noilor ținte. Totuși, incertitudinea majoră rămâne nivelul de absorbție a fondurilor europene, esențiale pentru investițiile și modernizarea țării, cu o rată efectivă de absorbție la 31 octombrie 2025 de doar 11,7% pentru CFM 2021-2027 și 31,6% pentru PNRR la finele lui septembrie. Guvernul a adoptat o țintă ambițioasă, dar realizabilă, de deficit de 8,4% din PIB, evitând astfel depășirea pragului de 9% care ar fi avut efecte negative serioase asupra datoriei publice și stabilității financiare. Consiliul Fiscal subliniază că corecția bugetară este indispensabilă pentru restabilirea încrederii în finanțele publice, deși procesul va fi de durată și anevoios, fiind obligatoriu să se realizeze nu doar prin reducerea cheltuielilor, ci și prin îmbunătățirea colectării fiscale, întrucât nivelul actual al veniturilor fiscale din România (28,7% din PIB) este semnificativ sub cel din alte state europene. De asemenea, CF atrage atenția asupra importanței reducerii evaziunii fiscale și nevoii urgente de reformare a ANAF, inclusiv prin digitalizare, pentru a consolida această colectare. Investițiile publice, inclusiv cele din fonduri europene, reprezintă circa 7,8% din PIB și contribuie la atenuarea impactului corecției bugetare, în contextul terminării finanțărilor PNRR în 2026. Pe termen mediu, măsurile adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea reduce deficitul bugetar la aproximativ 6,5% din PIB în 2026, în conformitate cu angajamentele bugetar-structurale ale României. În plus, creșterea cheltuielilor militare va impune o povară suplimentară, dar programul SAFE al UE poate sprijini consolidarea capacității de apărare și stabilitatea fiscală. Corecția bugetară exclude în prezent un impuls fiscal pozitiv și necesită o politică monetară prudentă pentru a preveni presiuni pe moneda națională. În concluzie, absorbția eficientă a fondurilor europene rămâne un factor critic care poate contribui la menținerea unei evoluții economice pozitive în anul 2026, iar proiectul celei de a doua rectificări bugetare aflat în dezbatere publică reflectă aceste considerente esențiale pentru sustenabilitatea financiară a României.

Consiliul Fiscal: Noile coordonate ale bugetului rămân compatibile cu un deficit cash de 8,4% din PIB

Consiliul Fiscal (CF) a emis o opinie în urma proiectului celei de-a doua rectificări bugetare pentru 2025, evidențiind faptul că, deși veniturile și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost reduse cu aproximativ 1,8 miliarde lei, ținta pentru deficitul bugetar cash se menține stabilă la 8,4% din PIB. Acest prag presupune un deficit nominal de 159,8 miliarde lei, o cifră considerată ambițioasă, dar realizabilă în condițiile actuale.

Ajustări bugetare și impactul absorbției fondurilor europene

Documentul CF subliniază faptul că proiectul actual de rectificare operează o ajustare minoră față de proiecțiile anterioare, însă atât veniturile, cât și cheltuielile au fost corectate în jos cu circa 1,8 miliarde lei. Această recalibrare reflectă execuția bugetară în primele zece luni ale anului și reprezintă o încercare de a respecta noile ținte stabilite.

O incertitudine importantă persistă în legătură cu gradul de absorbție efectivă a fondurilor europene, care influențează atât partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli. Potrivit CF, pe segmentul cheltuielilor, creșterea aferentă celor zece luni este de +9,9%, o rată mai redusă comparativ cu creșterea veniturilor, și mai temperată față de nivelurile programate inițial (+14,4%). Proiecțiile bugetare indică continuarea acestei tendințe de moderare.

Din punct de vedere al deficitului cash, noile coordonate ale construcției bugetare par să susțină menținerea unui deficit în jurul valorii de 8,4% din PIB pentru anul 2025.

Perspective pentru 2026 și rolul fondurilor europene

Pentru anul 2026, Măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 sunt anticipate să reducă deficitul la aproximativ 6,5% din PIB. Această scădere ar marca o ajustare semnificativă în comparație cu 2024 și ar fi în concordanță cu angajamentele pe termen mediu asumate de România prin planul bugetar-structural.

Fondurile europene rămân un pilon esențial pentru dezvoltarea economică a țării. Accesul la aceste resurse asigură continuitatea investițiilor destinate modernizării infrastructurii și creșterii capacităților economice. La 31 octombrie 2025, rata de absorbție efectivă a fondurilor aferente perioadei financiare multianuale 2021-2027 era de 11,7% (echivalentul a 3,6 miliarde euro). În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nivelul de absorbție a granturilor era de 31,6%, conform datelor disponibile la 30 septembrie.

Deficitul cash și corecțiile necesare

Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash și ESA la 8,4% din PIB pentru 2025, un obiectiv realist dar solicitant, susținut de evaluările Consiliului Fiscal. Instituția avertizează că, în lipsa măsurilor de corecție adoptate anul acesta, deficitul ar fi depășit cu ușurință pragul de 9%.

Consiliul Fiscal subliniază că această corecție bugetară reprezintă un moment critic pentru restabilirea încrederii în finanțele publice ale României, însă procesul este de durată și dificil. Scepticismul legat de impactul ajustărilor deficitului asupra economiei ignoră riscul acumulării dezechilibrelor și potențiala criză a datoriei publice, cauzată de menținerea unor deficite de aproximativ 9% din PIB.

În plus, CF atrage atenția asupra faptului că politica bugetară de până acum a fost prociclică, accentuând dezechilibrele în perioade de creștere economică post-pandemie și în contextul crizei energetice.

Provocările structurale ale sistemului fiscal românesc

Un alt aspect dramatic evidențiat de CF este nivelul scăzut al veniturilor fiscale în România, de doar 28,7% din PIB, comparativ cu țări precum Cehia (35%), Ungaria (35%), Polonia (37,5%) sau media UE (40,1%). Această discrepanță indică neglijarea importanței unei colectări fiscale eficiente, adaptate nevoilor reale ale societății românești.

Consiliul Fiscal atenționează că o colectare fiscală performantă nu este doar o chestiune economică, ci o problemă de siguranță națională, în contextul presiunilor bugetare și al mediului internațional dificil.

Măsuri complementare și reforme necesare

CF insistă că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată doar prin tăieri de cheltuieli, ci necesită un mix echilibrat de măsuri. Ideea că s-ar putea obține o îmbunătățire rapidă a colectării fiscale fără ajustări legislative este considerată iluzorie. În același timp, o diminuare drastică a cheltuielilor fără schimbări fiscale nu era fezabilă, având în vedere urgența corecției.

Investițiile publice, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, vor reprezenta aproximativ 7,8% din PIB, un indicator important ținând cont că finanțarea prin PNRR se va încheia în 2026. Aceste investiții vor contribui la atenuarea efectelor contractioniste ale corecției bugetare.

CF atrage atenția asupra statusului particular al României, marcat prin "deficitele gemene" – bugetar și de cont curent – o situație singulară în Uniunea Europeană. Corecția este esențială și pentru menținerea încrederii în moneda națională.

Mai mult, cheltuielile militare vor crește în următorii ani, iar Programul SAFE al UE poate sprijini atât corecția bugetară, cât și întărirea capacității de apărare a țării.

Pentru reducerea deficitului pe termen lung, combaterea evaziunii fiscale rămâne o prioritate absolută. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care include digitalizarea, este considerată crucială în acest sens.

Politica monetară și sprijinul economic

În ceea ce privește sprijinul acordat anumitor sectoare economice, CF recomandă utilizarea fondurilor europene și a schemelor de credite fiscale. Totuși, în ansamblu, corecția bugetară nu prevede un impuls fiscal pozitiv, iar relaxarea politicii monetare nu este recomandată pentru a evita presiunile asupra leului.

Evaluarea macroeconomică, bazată pe prognoza Comisiei Naționale de Strategii și Prognoză din 5 septembrie 2025, confirmă relevanța orientărilor adoptate în prima rectificare bugetară din septembrie. O absorbție masivă a fondurilor europene poate menține economia în teritoriu pozitiv în anul 2026.

Proiectul actualei rectificări bugetare a fost pus în dezbatere publică joi de către Ministerul Finanțelor, marcând un pas important în gestionarea echilibrată a finanțelor publice pentru următorii ani.

Această analiză reflectă poziția publică a Consiliului Fiscal și evidențiază provocările complexe și soluțiile necesare pentru asigurarea sănătății financiare a României pe termen mediu și lung.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.