Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Câţi angajaţi din UE se confruntau cu riscul de sărăcie anul trecut – date oficiale Eurostat

Redacția•03 noiembrie 2025
Câţi angajaţi din UE se confruntau cu riscul de sărăcie anul trecut – date oficiale Eurostat

Pe scurt

Conform datelor Eurostat din anul trecut, riscul de sărăcie nu afectează doar persoanele din gospodării cu intensitate redusă a muncii sau fără loc de muncă, ci și un procent semnificativ de angajați din Uniunea Europeană. Cele mai recente statistici arată că Luxemburg înregistrează cel mai ridicat procentaj de angajați expuși riscului de sărăcie, cu 13,4%, în timp ce Finlanda se situează la polul opus, cu doar 2,8%. Alte țări precum Bulgaria, Spania, România, Grecia, Estonia, Italia și Slovacia înregistrează ponderi între 10% și 12%, situându-se în categoria țărilor cu un risc ridicat. Datele evidențiază, de asemenea, o diferență semnificativă de gen în 22 de state membre ale UE, unde bărbații sunt mai expuși riscului de sărăcie decât femeile, România înregistrând cea mai mare diferență, de 8,1 puncte procentuale. În Germania, riscul este egal pentru ambele sexe, în timp ce în Cehia, Letonia, Cipru și Luxemburg femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații la sărăcie. Aceste cifre pun în lumină complexitatea problemelor socio-economice din UE și importanța abordării inegale a riscului sărăciei în rândul angajaților, subliniind necesitatea unor politici sociale adaptate pentru reducerea acestei vulnerabilități.

Câţi angajaţi din UE se confruntau cu riscul de sărăcie anul trecut – date oficiale Eurostat

Câți angajați din UE se confruntau cu riscul de sărăcie în 2023 – Date oficiale Eurostat

Riscul de sărăcie afectează un segment semnificativ al angajaților din Uniunea Europeană, iar această problemă nu se limitează doar la persoanele care trăiesc în gospodării cu nivel redus de activitate economică sau la cei aflați în șomaj. Eurostat aduce în prim-plan o realitate îngrijorătoare: chiar și lucrătorii activi, care dețin un loc de muncă, pot fi expuși riscului de sărăcie.

Luxemburg, în fruntea clasamentului cu cea mai mare expunere la sărăcie a angajaților

Conform datelor publicate recent, în rândul statelor membre ale UE, Luxemburgul se situează pe primul loc în ceea ce privește procentul angajaților aflați în risc de sărăcie, cu o rată de 13,4%. Aceasta reprezintă o situație alarmantă într-o țară cunoscută pentru nivelul său de trai ridicat.

La polul opus se află Finlanda, țară care înregistrează cea mai redusă proporție a angajaților expuși riscului de sărăcie, respectiv doar 2,8%. Alte state cu procente semnificative, situate între 10% și 12%, includ Bulgaria, Spania, România, Grecia, Estonia, Italia și Slovacia, semnalând că această problemă este răspândită în mai multe regiuni ale Uniunii.

Diferențe de gen în expunerea la sărăcie

Analiza datelor pe sexe arată că în 22 dintre statele membre ale Uniunii Europene, bărbații sunt mai predispuși la riscul de sărăcie în comparație cu femeile. România se remarcă prin cea mai amplă diferență de gen la acest capitol, cu un decalaj de 8,1 puncte procentuale între bărbați și femei.

În Germania, pe de altă parte, riscul este aproximativ egal pentru ambele sexe, în timp ce în țări precum Cehia, Letonia, Cipru și Luxemburg, femeile înregistrează rate mai ridicate de expunere la sărăcie decât bărbații.

Implicații și perspective

Aceste cifre arată clar că angajarea în muncă nu garantează automat ieșirea din sărăcie. Situația variază semnificativ între statele membre și între categorii demografice, subliniind importanța unor politici sociale și economice bine adaptate la realitățile fiecărei țări.

În plus, fenomenul ridică întrebări privind condițiile de muncă, nivelul salariilor și protecția socială oferită angajaților. Atât factorii naționali, cât și cei comunitari, trebuie să colaboreze eficient pentru a reduce acest risc și a asigura un trai decent tuturor lucrătorilor.

Sursa: Datele Eurostat și raportările Agerpres
Pentru mai multe informații și analize detaliate, puteți consulta articolul original Economica.net

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleJoburi/HR

Articole similare

AMOFM: 6.995 de locuri de muncă sunt vacante în București în perioada 24 – 31 decembrie 2025

În perioada 24 – 31 decembrie 2025, Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) din București anunță un total de 6.995 locuri de muncă vacante, oferind oportunități variate pentru diferite niveluri de calificare și studii. Dintre acestea, 470 posturi sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 356 pentru cei cu studii medii, 3.360 locuri sunt disponibile pentru muncitorii calificați, iar 2.809 pentru muncitorii necalificați, acoperind astfel o gamă largă de profiluri profesionale. AMOFM subliniază că baza de date cu locurile de muncă vacante este dinamică și în continuă actualizare, fiind disponibilă zilnic pe pagina oficială de internet a instituției pentru a asigura că persoanele interesate au acces la informații corecte și la zi. Pentru a facilita accesul rapid la detalii despre posturile disponibile și condițiile de ocupare, candidații sunt invitați să consulte Agențiile Locale pentru Ocuparea Forței de Muncă, care oferă suport și consiliere în vederea integrării pe piața muncii din București, în această perioadă. Această informare este esențială pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă, fiind o oportunitate importantă de angajare în Capitală.

Rata șomajului din România a ajuns la 3,28% în luna noiembrie

Rata șomajului în România a ajuns la 3,28% în luna noiembrie 2025, cu un număr total de 262.418 șomeri înregistrați, dintre care 57.739 erau șomeri indemnizați și 204.679 neindemnizați, conform datelor ANOFM. Față de luna precedentă, s-a înregistrat o creștere a șomerilor indemnizați cu 2.015 persoane și a celor neindemnizați cu 3.552 persoane. Din punct de vedere geografic, 71.452 șomeri provin din mediul urban, în timp ce majoritatea, 190.966, sunt din mediul rural. Distribuția pe sexe arată că la finalul lunii noiembrie erau 126.502 femei șomere și 135.916 bărbați șomeri. Cele mai afectate grupe de vârstă sunt cele între 40-49 de ani, cu 63.475 persoane, urmate de cei peste 55 de ani, cu 62.571, iar cei mai puțini șomeri fiind cei între 25-29 ani, cu 15.798 persoane. În ceea ce privește nivelul de educație, cea mai mare pondere a șomerilor o au persoanele fără studii sau cu studii primare (29,57%), urmate de cele cu studii gimnaziale (33,84%), iar cei cu studii universitare reprezintă doar 4,94% din totalul șomerilor înregistrați. Această actualizare a ratei șomajului reflectă o creștere constantă, evidențiind nevoia continuă de măsuri active pentru susținerea inserției pe piața muncii a categoriilor vulnerabile, în special din mediul rural și cu nivel scăzut de educație.

Peste 6,6 milioane contracte individuale de muncă active erau înregistrate în ReGes/Revisal, la finele lunii iunie

La finele lunii iunie 2025, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor (ReGes/Revisal) erau active peste 6,6 milioane de contracte individuale de muncă, reflectând o creștere a numărului de salariaţi activi cu 20.296 persoane față de începutul anului, ajungând la 5.727.660 salariaţi în total. Din totalul acestor contracte, o proporție covârșitoare de 93,25% (adică 6.217.103 contracte) sunt pe durată nedeterminată, în timp ce doar 6,75% (449.944 contracte) sunt pe durată determinată. În detaliu, din contractele pe durată nedeterminată, majoritatea de 5.473.204 sunt cu normă întreagă, iar 743.899 vizează programe de muncă cu timp parțial, reflectând flexibilitatea tot mai crescută a pieţei muncii. Pe de altă parte, din totalul acestor contracte pe durată nedeterminată, 272.507 sunt cu normă întreagă și 177.437 cu timp parțial. Aceste date evidențiază atât stabilitatea, cât și diversitatea formelor de angajare din economia românească, fiind un indicator important pentru evoluția pieței muncii și politicile de ocupare a forței de muncă. Acest trend ascendent al contractelor individuale de muncă și consolidarea ponderii contractelor pe durată nedeterminată semnalează un climat favorabil în sectorul ocupării forței de muncă în România în prima jumătate a anului 2025.