Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Catedrala Mântuirii Neamului – Programul de vizitare, anunţ oficial de la Patriarhie

Redacția•04 noiembrie 2025
Catedrala Mântuirii Neamului – Programul de vizitare, anunţ oficial de la Patriarhie

Pe scurt

Catedrala Mântuirii Neamului din România își modifică programul de vizitare după încheierea celor 11 zile intense de pelerinaj, care s-au terminat în noaptea de 5 noiembrie; astfel, între 6 și 14 noiembrie, Catedrala va fi deschisă zilnic între orele 11:00 și 19:00 pentru vizitatori, însă între 15 și 29 noiembrie va fi închisă pentru continuarea lucrărilor interioare, inclusiv pictură în mozaic și instalații tehnice. Evenimente importante vor marca următoarea perioadă: pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României și al Catedralei, locașul sfânt va găzdui Sfânta Liturghie între orele 9:00 și 12:00, iar pe 1 decembrie, de Ziua Națională, va avea loc slujba de Te Deum, cu deschidere pentru vizitare și pe 2 decembrie. Ulterior, Catedrala va fi din nou închisă între 3 și 23 decembrie pentru lucrări interioare, urmând ca între 24 decembrie și 8 ianuarie 2026 să fie redeschisă zilnic între 9:00 și 17:00. Patriarhia Română le recomandă pelerinilor, în zilele când Catedrala este închisă, să se roage la Paraclisul aflat în apropiere și aduce mulțumiri voluntarilor, clericilor și jandarmilor care au asigurat buna desfășurare a pelerinajului, permițând astfel sute de mii de credincioși să se închine în Sfântul Altar. Acest program detaliat și transparent reflectă angajamentul continuu al Bisericii pentru întreținerea și accesul optim la unul dintre cele mai importante monumente religioase din România.

Catedrala Mântuirii Neamului – Programul de vizitare, anunţ oficial de la Patriarhie

Catedrala Mântuirii Neamului – Program actualizat de vizitare, anunț oficial de la Patriarhie

Biroul de Presă al Patriarhiei Române a comunicat marți, prin intermediul Agerpres, că perioada celor 11 zile de pelerinaj neîntrerupt, zi și noapte, în Sfântul Altar al Catedralei Mântuirii Neamului se încheie miercuri, 5 noiembrie, la miezul nopții (ora 24:00).

Potrivit informațiilor oficiale, Catedrala Națională va fi deschisă pentru vizitare în perioada 6-14 noiembrie, în fiecare zi, între orele 11:00 și 19:00. Ulterior, între 15 și 29 noiembrie, lăcașul va fi închis pentru continuarea lucrărilor de restaurare și finisare interioară, ce vizează pictura în mozaic și sistemele de instalații.

Programul pentru sfârșitul lunii noiembrie și început de decembrie

În ziua de 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei – ocrotitorul României și al Catedralei Naționale – biserica va fi deschisă pentru slujba Sfintei Liturghii, ce se va desfășura între orele 9:00 și 12:00. De asemenea, în data de 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naționale a României, credincioșii sunt invitați la Sfânta Catedrală pentru slujba de Te Deum. Ziua următoare, 2 decembrie, Catedrala va putea fi vizitată fără restricții.

În schimb, în perioada 3-23 decembrie, lăcașul va fi din nou închis pentru a continua lucrările de amenajare interioară.

Deschidere specială de Crăciun și Anul Nou

O veste importantă pentru credincioși este că între 24 decembrie 2025 și 8 ianuarie 2026, Catedrala Mântuirii Neamului va fi accesibilă zilnic pentru vizitare, în intervalul orar 9:00 – 17:00, oferind astfel un spațiu de rugăciune și reculegere în perioada sărbătorilor de iarnă.

Rugăciune și sprijin în timpul închiderilor

Pentru zilele în care intrarea în Catedrala Națională va fi restricționată, Patriarhia Română le recomandă pelerinilor să se îndrepte către Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, situat în apropierea acestui important lăcaș de cult, pentru a-și putea continua rugăciunile și închinările.

Biroul de Presă al Patriarhiei a adus și un mesaj de mulțumire cald tuturor voluntarilor, clericilor și jandarmilor care au depus un efort susținut, zi și noapte, pe parcursul celor 11 zile de pelerinaj, pentru a asigura participarea în condiții optime a sutelor de mii de credincioși care au dorit să se închine în Sfântul Altar al Catedralei Naționale.

Concluzie

Programul actualizat al Catedralei Mântuirii Neamului reflectă preocuparea Patriarhiei de a oferi acces credincioșilor în condiții organizate și sigure, în timp ce continua să finalizeze lucrările de amenajare a unuia dintre cele mai importante lăcașuri de cult din România. Astfel, cu respectarea acestor programări, vizitatorii și pelerinii pot avea parte de o experiență spirituală profundă și bine coordonată în acest spațiu sacru.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.