Știri naționale și internaționale

Cancelarul german Merz îl compară pe Putin cu Hitler şi crede că epoca de „Pax Americana” aproape s-a încheiat

Redacția•14 decembrie 2025

Pe scurt

Cancelarul german Friedrich Merz compară agresiunea Rusiei din Ucraina cu acțiunile lui Hitler înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, subliniind că, la fel cum concediul regiunii sudete nu a oprit expansiunea nazistă, la fel Rusia nu se va opri dacă Ucraina cade. Merz avertizează că Putin urmărește o schimbare fundamentală a frontierelor europene, dorind restaurarea fostei Uniuni Sovietice și amenințând din nou securitatea țărilor din fosta zonă sovietică. El insistă pe necesitatea recunoașterii acestei realități, oferirea unui sprijin continuu Ucrainei și menținerea unității europene, inclusiv a Regatului Unit, subliniind importanța întăririi capacităților de apărare proprii și menținerii NATO ca principală alianță de descurajare. În discursul său la congresul Uniunii Creștin-Sociale, Merz a mai evidențiat că epoca „Pax Americana” în Europa a luat sfârșit, americanii acționând acum ferm pentru protejarea intereselor proprii, ceea ce obligă Europa să își asigure propria securitate și interese. El a criticat totodată unele poziții din noua strategie de securitate a SUA care indică un declin economic și probleme interne în UE, inclusiv reglementările excesive și amenințările la adresa suveranității naționale. Pe postura sa, Vladimir Putin a reacționat acuzând aliații occidentali ai Ucrainei că dictează condiții inacceptabile pentru Rusia și amenințând că, dacă Europa dorește războiul, Rusia este pregătită să reacționeze imediat, deși insistă că nu intenționează un atac asupra Europei. Acest context geopolitic complex evidențiază tensiunile profunde, schimbarea centrelor de putere și necesitatea unei strategii europene unite pentru apărarea democrației, libertății și păcii pe continent.

Cancelarul german Merz îl compară pe Putin cu Hitler și afirmă că era "Pax Americana" se apropie de sfârșit

Într-un discurs susținut recent la congresul Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din München, cancelarul german Friedrich Merz a tras un semnal de alarmă dur împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina și a făcut o paralelă șocantă între acțiunile președintelui Vladimir Putin și cele ale lui Adolf Hitler înainte de al Doilea Război Mondial. Totodată, Merz a afirmat că perioada de dominație a „Pax Americana” asupra Europei a luat sfârșit, lasând spațiu unei noi realități geopolitice globale.

Putin, un nou Hitler al secolului XXI?

Merz a subliniat că războiul început în 2022 de Rusia împotriva Ucrainei reprezintă o agresiune nu doar regională, ci cu impact direct asupra securității întregii Europe. „Știm acest lucru din 2022: acest conflict este o invazie a Rusiei atât împotriva Ucrainei, cât și a continentului european. Și dacă Ucraina ar cădea, Rusia nu se va opri. La fel cum în 1938 concesiile făcute lui Hitler nu au fost suficiente, acum Putin continuă să amenințe”, a declarat cancelarul, insistând că cei care nu cred în pericolul reprezentat de liderul de la Kremlin ar trebui să analizeze cu atenție strategiile, discursurile și acțiunile acestuia.

Friedrich Merz a comparat intențiile Rusiei cu evenimentele de la Conferința de la München din 1938, când Germania, Italia, Regatul Unit și Franța au semnat un acord prin care Regiunea Sudetă din Cehoslovacia a fost cedată Germaniei. Această concesie nu a oprit ulterior expansiunea lui Hitler, care în martie 1939 a ocupat întreaga Cehoslovacie, iar în septembrie același an a invadat Polonia, declanșând astfel scânteia celui de-Al Doilea Război Mondial.

Potrivit cancelarului german, acest model ar fi trebuit să fie clar deja în 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a sprijinit militar forțele separatiste din Donbas. „Această agresiune era un avertisment clar că dorința Rusiei este să-și refacă fostul imperiu sovietic și să-și extindă influența prin schimbarea frontierelor în Europa, folosind chiar și forța militară”, a explicat Merz.

Priorități și strategii pentru Europa și NATO

Friedrich Merz a avertizat că recunoașterea acestei realități trebuie să devină fundamentală în politica externă și de securitate a Uniunii Europene. „Este vital să continuăm să sprijinim Ucraina și să păstrăm unitatea Europei, inclusiv a Regatului Unit, în această luptă pentru libertate și suveranitate”, a subliniat el.

Totodată, cancelarul german a îndemnat la întărirea capacităților de apărare europene și menținerea alianței NATO „cât mai mult timp posibil”. El a respins ideea că conceptul de descurajare este învechit, afirmând că „nimeni nu ar trebui să considere apărarea propriilor interese ca pe un lucru depășit.”

Sfârșitul erei „Pax Americana”

Analizând lumea contemporană, Merz a descris o schimbare profundă a echilibrului global de putere, caracterizată drept o „deplasare tectonică” a centrelor economice și politice. Această transformare pune în pericol valorile fundamentale precum libertatea, pacea, statul de drept, democrația și societățile deschise.

„Deceniile în care Europa s-a bucurat de protecția „Pax Americana” s-au încheiat în mare măsură,” a spus Merz. „Aceasta nu mai este ceea ce am cunoscut până acum. Nostalgia nu ne va ajuta. Statele Unite își apără acum interesele în mod foarte ferm, iar Europa trebuie să învețe să-și protejeze propriile interese.”

Acesta a exprimat critici față de unele observații din noua strategie de securitate națională a SUA, care pune în discuție starea actuală a Uniunii Europene, invocând declinul economic, excesul de reglementări din partea Bruxelles-ului, slăbirea suveranității naționale, impactul migrației ilegale asupra identității europene, dar și restrângerea libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice.

Tensiuni și neînțelegeri între Europa și Rusia

În replică, Vladimir Putin a criticat aliații europeni ai Ucrainei pentru că ar impune condiții „absolut inacceptabile” Rusiei, obstaculizând astfel un posibil proces de pace. Liderul de la Kremlin a susținut că Rusia nu dorește război cu Europa, însă a avertizat că, dacă Europa va iniția un conflict, Rusia este pregătită să răspundă „chiar acum”.

„Nu intenționăm să atacăm Europa și am spus asta de nenumărate ori,” a declarat Putin, susținând că liderii europeni trăiesc în „iluzia” că pot învinge strategic Rusia în Ucraina.

Concluzie

Vorbele lui Friedrich Merz conturează o perspectivă gravă asupra viitorului geopoliticii europene, evidențiind o conștientizare tot mai clară a amenințării ruse și al unui echilibru global profund schimbat. Recunoașterea acestei situații impune o reevaluare a politicilor externe, consolidarea alianțelor și o intensificare a angajamentului european pentru securitate și apărare în fața noilor provocări ale secolului XXI.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.