Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Buletinul de social media – Parlamentul European cere limită de vârstă pentru accesul la platformele sociale

Redacția•26 noiembrie 2025
Buletinul de social media – Parlamentul European cere limită de vârstă pentru accesul la platformele sociale

Pe scurt

Parlamentul European a adoptat un raport non-legislativ prin care solicită stabilirea unei limite de vârstă armonizate la nivel european de 16 ani pentru accesul minorilor la platformele de socializare, serviciile de partajare video și interlocutorii de inteligență artificială, iar accesul minorilor între 13 și 16 ani să fie permis numai cu acordul părinților, ca răspuns la creșterea riscurilor pentru sănătatea fizică și mintală a copiilor în mediul online. Eurodeputații atrag atenția asupra strategiilor manipulatoare care stimulează dependența și afectează capacitatea minorilor de a consuma conținut digital în mod judicios, pledând pentru interzicerea practicilor precum derularea ecranului la nesfârșit, redarea automată sau recompensele menite să încurajeze utilizarea continuă. În plus, Parlamentul salută inițiativa Comisiei Europene de implementare a unei aplicații de verificare a vârstei și a portofelului digital UE (eID), subliniind că aceste mecanisme trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor, iar responsabilitatea pentru siguranța produselor digitale revine platformelor încă din faza conceperii. Se propune ca managementul superior să poată răspunde personal pentru neconformitățile grave privind protecția minorilor și verificarea vârstei, iar normele UE să fie aplicate inclusiv platformelor video online, interzicând în același timp site-urile care nu se conformează și tehnologiile persuasive precum publicitatea direcționată, marketingul influencerilor minori și interfețele înșelătoare (dark patterns). De asemenea, raportul cere interzicerea sistemelor de recomandare bazate pe modul de interacțiune al minorilor, a „cutiilor de pradă” și altor mecanisme din jocurile video care încurajează achizițiile repetate. Protecția împotriva exploatării comerciale a copiilor este un alt obiectiv, inclusiv prin interzicerea stimulentelor financiare oferite influencerilor minori. Parlamentul European subliniază necesitatea reglementării urgente a instrumentelor bazate pe inteligența artificială generativă, cum ar fi deepfake-urile sau aplicațiile care generează imagini manipulate fără consimțământ. Conform datelor din raport, 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre cei cu vârste între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele frecvent, iar unul din patru prezintă comportamente problematice asemănătoare dependenței, ceea ce subliniază urgența implementării măsurilor de protecție. Cu o majoritate clară în favoarea acestor măsuri, Parlamentul European stabilește limite clare pentru platforme, exprimând un angajament ferm în a proteja sănătatea minorilor în spațiul digital, conform declarației raportoarei Christel Schaldemose. Această inițiativă reprezintă un pas major pentru consolidarea siguranței copiilor în mediul online și adaptarea reglementărilor europene la noile provocări digitale, oferind părinților și societății instrumentele necesare pentru o gestionare responsabilă a prezenței digitale a tinerilor.

Buletinul de social media – Parlamentul European cere limită de vârstă pentru accesul la platformele sociale

Buletinul de social media – Parlamentul European susține introducerea unei limite de vârstă pentru accesul la platformele sociale

Parlamentul European a adoptat joi un raport non-legislativ prin care își exprimă profunda îngrijorare privind riscurile serioase pentru sănătatea fizică și mentală ale minorilor pe internet. Documentul a fost aprobat cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri și conține apeluri clare pentru o protecție sporită împotriva strategiilor manipulative ce pot genera dependență și pot afecta capacitatea tinerilor de a se concentra și de a interacționa în mod responsabil cu conținutul digital.

În acest context, eurodeputații au propus stabilirea unei limite de vârstă armonizate la nivel european, de 16 ani, pentru accesul la rețelele sociale, platformele de partajare video și interfețele bazate pe inteligență artificială (IA). Conform raportului, copiii cu vârste între 13 și 16 ani să aibă acces doar cu consimțământul părinților, astfel ajutând familiile să gestioneze mai eficient prezența digitală a celor mici.

Verificarea vârstei și protecția datelor minorilor

Eurodeputații au salutat inițiativele Comisiei Europene de a crea o aplicație de verificare a vârstei la nivel UE și portofelul digital pentru identitatea electronică (eID). Totodată, aceștia au subliniat că metodele de verificare trebuie să fie precise și să asigure protecția confidențialității minorilor. Cu toate acestea, responsabilitatea ca aceste platforme să fie concepute din start pentru a fi sigure și adaptate vârstei utilizatorilor cade în continuare pe umerii companiilor care le dezvoltă.

Pentru un control mai ferm al respectării normelor europene, Parlamentul European propune ca membrii conducerii superioare din domeniul digital să poată fi trași la răspundere personal în situațiile în care se constată încălcări grave și repetate ale regulilor, în special în ceea ce privește protecția tinerilor și verificarea vârstei.

Combaterea practicilor dăunătoare și manipulatoare

Raportul solicită interzicerea celor mai nocive funcții care duc la dependență, cum ar fi derularea infinită a feed-ului, redarea automată a videoclipurilor sau funcțiile stimulative care încurajează utilizarea prelungită. De asemenea, PE cere dezactivarea implicită a acestor elemente în conturile minorilor.

În plus, se cere interzicerea site-urilor care nu respectă legislația UE privind protecția utilizatorilor și combaterea tehnologiilor persuasive precum publicitatea țintită, marketingul influențatorilor, designul care induce dependență și utilizarea interfețelor înșelătoare (dark patterns). Toate acestea trebuie reglementate prin viitorul Act legislativ privind echitatea digitală.

Măsuri pentru platformele video și industria jocurilor

Eurodeputații au propus să fie interzise sistemele de recomandare care personalizează conținutul pentru minori pe baza interacțiunii lor, aplicând normele Regulamentului privind serviciile digitale chiar și platformelor de video online. De asemenea, se cere eliminarea „cutiilor de pradă” din jocuri sau a mecanismelor care îi încurajează pe tineri să cumpere monede virtuale sau alte avantaje pentru a avansa mai repede.

În plus, se pune accent pe protecția copiilor împotriva exploatării comerciale, interzicând platformelor să ofere recompense financiare influencerilor minori.

Reglementarea inteligenței artificiale și noilor tehnologii

Rezoluția subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru abordarea problemelor etice și legale generate de instrumentele de inteligență artificială generativă, cum ar fi deepfake-urile, chatbot-urile pentru companie, agenții digitali sau aplicațiile care generează imagini manipulative cu nuditate, toate acestea putând induce prejudicii serioase prin utilizarea fără consimțământul persoanelor vizate.

Christel Schaldemose, raportorul danez al Parlamentului European din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), a declarat în cadrul dezbaterii de marți seara: „Sunt mândră că Parlamentul este unit în efortul de a proteja minorii în mediul online. Alături de aplicarea fermă a Legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor spori semnificativ nivelul de protecție al copiilor. În sfârșit impunem limite clare și spunem platformelor: serviciile voastre nu sunt pentru copii. Experimentul se încheie aici.”

Contextul actual al utilizării internetului în rândul tinerilor

Raportul face referire la date ale cercetărilor recente care arată că 97% dintre tineri accesează internetul zilnic, iar 78% dintre cei cu vârste între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. Totodată, unul din patru copii folosește smartphone-ul într-un mod „problematic” sau „disfuncțional”, manifestând un comportament asemănător dependenței.

Conform unui sondaj Eurobarometru realizat în 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este urgent să se ia măsuri pentru a proteja minorii în mediul online, aspect evidențiat și prin inițiativele recente ale Parlamentului European.

Prin aceste măsuri, Parlamentul European dorește să creeze un cadru digital mai sigur și responsabil pentru tineri, oferind sprijin părinților și punând accent pe responsabilitatea companiilor, în contextul evoluției rapide a tehnologiei și a riscurilor asociate utilizării acesteia de către copii.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.