Știri naționale și internaționale

Bogdan Stănescu, președinte CA Depogaz: Suntem cu depozitele de gaze naturale la capacitate maximă. În septembrie erau 90% pline, iar la 2 noiembrie ajunseseră la 98,6%

Redacția•10 noiembrie 2025

Pe scurt

Bogdan Stănescu, președintele CA al Depogaz, a anunțat cu satisfacție că depozitele de gaze naturale din România sunt la capacitate aproape maximă, reflectând o pregătire solidă pentru iarna 2025-2026. În septembrie, depozitele erau încărcate în proporție de 90%, cu o lună înainte de termenul impus de Comisia Europeană, iar la 2 noiembrie nivelul a urcat până la 98,6%, datorită strategiilor eficiente implementate de Depogaz, inclusiv mecanismul SWAP care optimizează diferența dintre cererea de inserție și extracție a gazelor. Această eficiență s-a tradus și în performanța economică a companiei, în ciuda unor critici privind nivelul gazelor rămase în depozite după iarnă – în aprilie 2025 aceste rezerve erau la 25%, față de 50% în anul precedent. Totodată, Depogaz derulează trei proiecte majore de investiții pentru creșterea capacității de înmagazinare și livrare la depozitele Bilciureşti, Gherceşti și Sărmăşel, valorificând fonduri proprii și granturi europene. Astfel, capacitatea de înmagazinare va crește semnificativ, ajungând la 108 milioane mc pe ciclu la Bilciureşti, de la 600 la 900 milioane mc la Gherceşti și de la 900 la 1550 milioane mc la Sărmăşel, cu sporire concomitentă a capacității zilnice de injecție și extracție a gazelor. Aceste măsuri vin în contextul conferinței „Provocările iernii 2025 – 2026 pentru sistemul energetic național”, organizată de Focus Energetic în parteneriat cu Comisia pentru energie din Senatul României, menită să asigure un sezon rece sigur și eficient energetic pentru țară. Astfel, România își consolidează securitatea energetică și pregătește infrastructura pentru provocările sezonului rece, subliniind angajamentul Depogaz față de sustenabilitate și dezvoltare.

Bogdan Stănescu, președinte CA Depogaz: Depozitele de gaze naturale, aproape pline integral înainte de iarnă

Bogdan Stănescu, președintele Consiliului de Administrație al Depogaz, a anunțat cu satisfacție că depozitele de gaze naturale din România sunt umplute aproape la capacitate maximă, pregătind astfel țara să facă față sezonului rece. Potrivit acestuia, în luna septembrie nivelul de umplere era deja la 90%, cu o lună mai devreme decât cerea Comisia Europeană, iar la începutul lunii noiembrie s-a atins impresivul procent de 98,6%.

„Privesc cu optimism către iarna ce urmează. Constat că, din punctul de vedere al depozitelor gestionate de Depogaz, avem o rezervă solidă, o condiție esențială pentru a depăși cu bine perioada rece. Desigur, în primăvară vom face o evaluare a modului în care am traversat această perioadă”, a declarat Stănescu.

Strategii inteligente pentru gestionarea optimă a gazelor

Reușita de a avea depozitele aproape pline se datorează implementării unor strategii eficiente la nivelul companiei. Acestea vizează atât procesul de înmagazinare, cât și cel de extracție a gazelor, pentru a maximiza eficiența economică.

Un element inovator menționat de președinte este mecanismul SWAP, care permite echilibrarea cantităților de gaze introduse și extrase din depozite. Astfel, se extrage doar diferența necesară între cererea pentru inserție și cea pentru extracție, optimizând astfel fluxurile și reducând pierderile.

„Această abordare ne-a permis să fim mai eficienți economic. De exemplu, dacă la finalul iernii din 2024 depozitele încă mai aveau 50% gaz rămase, la finalul iernii 2025 acest procent a fost de 25%. Deși unii au criticat această strategie, noi o considerăm benefică atât pentru profitabilitatea companiei, cât și pentru buna derulare a operațiunilor“, a explicat Stănescu.

Proiecte de dezvoltare care extind capacitățile de stocare

Pe lângă performanțele actuale, Depogaz derulează trei proiecte majore de investiții menite să crească capacitatea și flexibilitatea depozitelor de gaze naturale din România.

La depozitul de la Bilciurești, capacitatea zilnică de înmagazinare va crește de la 14 milioane mc la 20 milioane mc, iar capacitatea totală de stocare pe ciclu va ajunge la 108 milioane mc.
La Ghercești, volumul depozitat pe ciclu se va extinde de la 600 milioane mc la 900 milioane mc, iar capacitatea zilnică de injectare și extracție va crește de la 3 la 5 milioane mc.
La Sărmășel, capacitatea trece de la 900 milioane mc pe ciclu la 1.550 milioane mc, iar capacitatea zilnică pentru inserție va crește de la 4 milioane mc la 10 milioane mc, iar pentru extracție de la 4 milioane mc la 12 milioane mc.

Aceste investiții sunt finanțate atât din fonduri proprii, cât și din surse externe și granturi europene, ceea ce asigură sustenabilitatea și eficiența pe termen lung a sistemului național de depozitare a gazelor.

Pregătiri pentru iarnă și dezbateri în Parlament

În contextul acestor evoluții, publicația Focus Energetic organizează luni, în colaborare cu Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, cea de-a 44-a ediție a Conferințelor Focus Energetic și a 13-a dedicată pregătirilor de iarnă. Evenimentul intitulat „Provocările iernii 2025 – 2026 pentru sistemul energetic național” va avea loc la Parlament și va reuni specialiști și decidenți pentru a discuta strategiile și măsurile necesare asigurării unei ierni sigure din punct de vedere energetic.

Prin aceste măsuri și investiții, România își consolidează reziliența energetică într-un context european și global din ce în ce mai complex, asigurând cetățenilor și economiei un necesar de gaze naturale stabil și accesibil pentru sezonul rece. Depogaz, prin conducerea sa, se angajează să continue să optimizeze gestionarea depozitelor și să extindă capacitățile de stocare, contribuind semnificativ la securitatea energetică a țării.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.