Știri naționale și internaționale

Alertă într-un domeniu cu zeci de mii de angajați. Peste 5.000 de oameni și-au pierdut deja locul de muncă și marele val abia vine. Șef de sindicat bancar: AI va fi al treilea glonț și cel mai dur

Redacția•09 noiembrie 2025

Pe scurt

Sistemul bancar din România trece printr-o perioadă de restructurare profundă, cu efecte importante asupra forței de muncă, unde în ultimii doi ani au fost concediați peste 5.000 de angajați, potrivit declarațiilor lui Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB). Această „serie de gloanțe” primite de bancheri a început cu digitalizarea, care a adus primul val de concedieri, urmat de consolidarea sectorului prin fuziuni și achiziții majore, precum preluarea Alpha Bank de către UniCredit și a First Bank de către Intesa Sanpaolo, care au generat aproximativ 1.500 de concedieri. Pe lângă aceste modificări structurale, numărul angajaților în bănci a scăzut la sub 50.000 la jumătatea anului 2025, iar sucursalele s-au redus la aproximativ 3.300, conform datelor BNR analizate de Ziarul Financiar, evidențiind o continuă ajustare accelerată după o relativă încetinire în ultimii doi ani. Dacă fuziunile și achizițiile au provocat o redistribuire a cotelor de piață bancare și o schimbare în clasamentul băncilor, consecința cea mai gravă rămâne creșterea șomajului în acest sector, chiar dacă mulți foști bancheri și-au găsit locuri la fintech-uri, societăți de brokeraj sau firme de investiții financiare. Liderul sindical avertizează însă că valul următor de restructurări, mult mai dur, va fi cauzat de implementarea Inteligenței Artificiale (AI), care poate afecta masiv piața muncii în domeniul bancar. În continuare, indemnizațiile de șomaj pentru cei concediați în sistemul bancar sunt gestionate prin ANOFM și se acordă conform regulamentelor generale, similare altor sectoare. Astfel, sectorul bancar din România se află într-un moment critic de transformare, în care digitalizarea, consolidarea prin fuziuni și viitoarele tehnologii de AI redesenează peisajul angajărilor, generând atât oportunități în alte domenii financiar-bancare, cât și riscuri majore pentru stabilitatea locurilor de muncă tradiționale. Această situație reflectă o tendință globală, dar cu impact direct și profund asupra economiei și forței de muncă din România, făcând din adaptabilitatea și recalificarea profesională a angajaților, elemente-cheie pentru viitorul industriei bancare.

Alertă în sectorul bancar din România: Peste 5.000 de angajați concediați și un nou val de ajustări – șef de sindicat avertizează asupra impactului AI

Sectorul bancar românesc traversează o perioadă critică, marcată de concedieri masive și restructurări profunde. Peste 5.000 de angajați au pierdut locurile de muncă în ultimii doi ani, iar, potrivit liderului sindical Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB), cel mai dificil episod abia urmează – odată cu introducerea pe scară largă a inteligenței artificiale (AI).

Doi „gloanțe” deja încasate. Al treilea vine cu forță

„Bancherii au încasat până acum două gloanțe, urmează al treilea”, avertizează Paraschiv. Primul val de concedieri a fost generat de digitalizare – procesul în care serviciile bancare s-au mutat masiv în mediul online, reducând necesarul de personal din rețeaua fizică. Al doilea val a venit pe fondul consolidării pieței prin fuziuni și achiziții spectaculoase: cele mai relevante tranzacții fiind achiziția Alpha Bank de către UniCredit și preluarea First Bank de către Intesa Sanpaolo.

Aceste fuziuni au dus la o redistribuire a cotei de piață între jucătorii majori. Astfel, OTP a fost absorbită de Banca Transilvania, Alpha Bank a intrat în structura UniCredit, iar First Bank s-a alăturat Intesa Sanpaolo. Deși aceste mișcări au avut ca efect o schimbare a clasamentului bancar, ele au produs și un impact profund asupra pieței muncii, aducând un număr semnificativ de concedieri.

Date recente: sistemul bancar pierde din forța de muncă

Conform ultimei analize publicate de Ziarul Financiar, la finele primului semestru al anului 2025, băncilor din România numărul total de angajați era sub 50.000 (49.829), în scădere accentuată față de anii precedenți. În ultimul an (S1 2025 comparativ cu S1 2024), 1.352 de bancheri au părăsit sistemul. În același interval, numărul de sucursale și agenții bancare a scăzut cu 153, ajungând la circa 3.300 de unități teritoriale.

Această tendință reflectă o ajustare continuă a rețelei teritoriale, parte a unui efort susținut de limitare a costurilor operaționale. Reducerile personale au survenit, în parte, ca răspuns la transformarea digitală accelerată de pandemie și la consolidarea sistemului în urma celor mai importante fuziuni și achiziții din ultimii ani.

Au reușit să-și găsească noi oportunități

Deși 5.000 de locuri de muncă au fost desființate prin concedieri, angajații afectați nu au rămas nevoiți să stea pe margine. Datorită expertizei și pregătirii profesionale, mulți dintre aceștia au găsit de lucru în companii fintech, firme de brokeraj pentru credite sau alte entități din domeniul investițiilor financiare, domenii aflate în plină dezvoltare în România.

Perspective sumbră – AI ca „al treilea glonț”

Președintele FSAB trage un semnal de alarmă privind următorul val de schimbări: implementarea inteligenței artificiale. Aceasta ar putea avea un impact și mai profund asupra locurilor de muncă în domeniul bancar, automatizând procese și reducând nevoia de angajați în diverse departamente.

Piața bancară din România se consolidează în continuare

Numărul total de bănci active în România a scăzut la 31 în prima jumătate a anului 2025, continuând un trend de reducere (de la 34 bănci în 2021, la 32 în 2024). Această dinamică indică o tendință clară de concentrare a pieței, cu consecințe directe asupra structurii angajărilor și asupra modului în care băncile își oferă serviciile.

Măsuri privind șomajul și protecția angajaților concediați

Pentru cei care au rămas fără locul de muncă, schema de protecție socială nu diferă de cea aplicată în alte sectoare. Indemnizația de șomaj este acordată prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), fiind stabilită în funcție de vechimea în muncă și salariul minim brut.

Concluzie

Sectorul bancar romanesc trece printr-un proces amplu de transformare, care a generat deja mii de concedieri și restructurări de amploare, în condițiile în care digitalizarea și fuziunile au schimbat fundamental modul de operare. Cu toate acestea, cel mai dramatic val îl reprezintă perspectivele de integrare a inteligenței artificiale, care ar putea accelera eliminarea anumitor locuri de muncă.

Pentru angajații afectați, rămâne esențială adaptarea la noile realități ale pieței de muncă și accesul la noi competențe, pentru a face față provocărilor unui sector aflat într-o schimbare continuă și profundă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.