Știri naționale și internaționale

Agroserv Măriuța, deținătorul brandului Lăptăria cu Caimac, a trecut pe profit în primele nouă luni din 2025. Rezultatul net obținut de companie a fost de 3,7 milioane de lei

Redacția•27 noiembrie 2025

Pe scurt

Agroserv Măriuța, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, a înregistrat o evoluție financiară solidă în primele nouă luni ale anului 2025, raportând un profit net de 3,7 milioane de lei, reflectând o creștere importantă în contextul economic actual marcat de presiuni asupra costurilor și schimbări legislative. Fabrica a procesat cu 6% mai mult lapte comparativ cu 2024, ajungând la 7,3 milioane de litri, iar veniturile din vânzarea produselor lactate au crescut cu 25%, atingând 57,8 milioane de lei, consolidându-și astfel poziția în comerțul modern. De asemenea, activitatea zootehnică a contribuit cu 14,8 milioane de lei, în creștere cu 9%, inclusiv prin exporturi de junici gestante, iar producția totală de lapte a crescut ușor, ajungând la 11,1 milioane de litri. Performanțele remarcabile au fost susținute și de activitatea vegetală, care a generat venituri de 12,7 milioane de lei, dublate față de anul anterior datorită condițiilor meteorologice favorabile și unei producții de 20,6 mii tone pe o suprafață de 2.300 hectare cultivate cu rapiță, porumb și grâu. Aceste rezultate au determinat revizuirea bugetului anual, Agroserv Măriuța estimând o cifră de afaceri de 108,7 milioane de lei, cu un profit operațional de 11,9 milioane și un profit net majorat cu 39%. Listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul MILK, compania se evidențiază printr-un model integrat de business, trasabilitate 100% a materiei prime și angajamentul de a oferi lactate naturale, fără adaosuri, prin brandul Lăptăria cu Caimac, care a ridicat standardele industriei lactatelor din România, combinând tradiția cu inovația pentru a răspunde nevoilor actuale ale consumatorilor.

Agroserv Măriuța, proprietarul brandului Lăptăria cu Caimac, a înregistrat profit în primele nouă luni din 2025, cu un rezultat net de 3,7 milioane lei

Agroserv Măriuța, compania din spatele brandului de lactate naturale „Lăptăria cu Caimac”, a raportat rezultate financiare pozitive în primele trei trimestre ale anului 2025. Firma a trecut pe profit, cu un rezultat net de 3,7 milioane de lei, evidențiind o creștere sănătoasă a tuturor diviziilor sale în ciuda unui mediu economic dificil, marcat de fluctuații legislative, presiuni asupra costurilor și schimbări în preferințele consumatorilor.

Performanțe remarcabile în procesarea și vânzarea laptelui

În această perioadă, fabrica de lapte a Agroserv Măriuța a procesat 7,3 milioane de litri, cu 6% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, consolidându-și astfel locul în comerțul modern. Veniturile nete obținute din vânzarea produselor lactate au urcat până la 57,8 milioane lei, înregistrând o creștere de 25% față de primele nouă luni din 2024, acestea reprezentând cea mai importantă sursă de venituri a companiei.

Directorul general, Cornel Dănilă, a subliniat că „evoluția solidă a tuturor liniilor noastre de business confirmă capacitatea noastră de adaptare în fața provocărilor și presiunilor economice actuale”. El a mai adăugat că strategia companiei de a diversifica canalele de distribuție și de a eficientiza procesele din fermă și fabrică a avut un rol crucial în această performanță.

Creșteri solide și în sectorul zootehnic și vegetal

În plus, activitatea de zootehnie s-a dezvoltat sănătos, generând venituri totale de 14,8 milioane lei, în creștere cu 9% față de anul anterior. Aceasta a cuprins vânzări de lapte crud de 9,2 milioane lei și comercializarea animalelor în valoare de 5,4 milioane lei. Un aspect remarcabil al anului 2025 a fost exportul a 165 de junici gestante în Republica Moldova, marcând o extindere pe piețele externe.

Producția totală de lapte a fermei a atins 11,1 milioane de litri în primele nouă luni, ușor peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. De asemenea, fabrica a utilizat aproximativ 66% din laptele produs în fermă, o creștere față de procentul de 64% din anul precedent.

Sectorul vegetal a înregistrat cel mai spectaculos salt, cu venituri crescute cu 92%, până la 12,7 milioane lei. Această evoluție a fost susținută de condițiile meteorologice favorabile și de o producție totală de 20.600 tone. În campania agricolă 2024–2025 au fost cultivate 2.300 hectare, cu o structură diversificată: 31% rapiță, 26% porumb, 24% grâu și 19% alte culturi.

Revizuirea estimărilor financiare pentru 2025: optimism și perspective de creștere

Dată fiind evoluția pozitivă pe toate segmentele businessului, Agroserv Măriuța a revizuit în creștere bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2025. Compania anticipează o cifră de afaceri totală de 108,7 milioane lei, cu 5% mai mare decât estimarea inițială. De asemenea, profitul operațional ar urma să ajungă la 11,9 milioane lei (cu 35% peste bugetul aprobat), în timp ce profitul net este estimat la 3,4 milioane lei, reprezentând o creștere de 39%.

Despre Agroserv Măriuța și brandul „Lăptăria cu Caimac”

Agroserv Măriuța este o companie listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul bursier MILK, cu o activitate agricolă mixtă ce îmbină cultura vegetală cu creșterea animalelor. Din 2018, a dezvoltat și segmentul de procesare a laptelui, producând o gamă variată de lactate naturale: lapte integral ambalat în sticlă, brânzeturi maturate și produse acidofile.

Brandul „Lăptăria cu Caimac” a fost lansat din dorința de a aduce pe piață produse lactate autentice, fără adaosuri artificiale sau lapte praf, oferind consumatorilor o variantă sănătoasă și nutritivă. De peste șapte ani, acest brand cultivă o reputație solidă prin calitatea unică a produselor care ridică standardele industriei lactatelor din România.

Agroserv Măriuța se distinge și prin trasabilitatea sa completă 100% pentru materia primă, urmărind detaliat toate etapele, inclusiv tratamentele aplicate plantelor folosite pentru hrana animalelor. Aceasta îi oferă un avantaj competitiv important și asigură transparență și încredere față de clienți.

Cu o poziție financiară tot mai solidă și o strategie adaptată cerințelor pieței, Agroserv Măriuța și brandul Lăptăria cu Caimac par pregătite să-și consolideze și mai mult prezența în sectorul agroalimentar românesc în următoarea perioadă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.