Știri naționale și internaționale

14% dintre tinerii din Uniunea Europeană abandonează educaţia – date Eurostat

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

Conform datelor Eurostat, aproximativ 14% dintre tinerii din Uniunea Europeană abandonează educația, cu diferențe semnificative între țări: cele mai ridicate rate ale abandonului școlar se înregistrează în Țările de Jos (32,2%), Danemarca (27,1%), Luxemburg (24,8%) și Estonia (24,4%), în timp ce România se evidențiază cu cea mai scăzută rată, doar 1,5%, urmată de Grecia (2,2%) și Bulgaria (3,5%). Studiul arată că principalul motiv pentru abandon la toate nivelurile educaționale (scăzut, mediu și ridicat) este faptul că programele nu s-au ridicat la așteptările elevilor sau au fost percepute ca prea dificile, reprezentând 42,6% din cazuri, urmate de motive familiale sau personale (18,5%) și preferința pentru muncă (13,8%), în timp ce doar 5,3% au invocat probleme financiare. Motivele legate de dificultatea programului educațional devin tot mai pregnante odată cu creșterea nivelului de educație, de la 28,7% la educația scăzută, la 50,2% la educația superioară, în timp ce cauzele legate de boală sau dizabilitate sunt mai frecvente la nivelul scăzut (11,1%). De asemenea, motivele personale și familiale, precum și preferința pentru muncă, sunt mai comune la nivelul scăzut de educație comparativ cu cele mediu și ridicat, în timp ce abandonul din motive financiare este ușor mai frecvent la nivel ridicat (5,7%). Aceste date evidențiază importanța adaptării sistemului educațional și a suportului oferit tinerilor pentru a reduce abandonul și a sprijini finalizarea educației în UE.

14% dintre tinerii europeni renunță la educație: date noi de la Eurostat

Conform celor mai recente date Eurostat, aproximativ 14% dintre tinerii din Uniunea Europeană abandonează sistemul educațional înainte de finalizarea unui program școlar sau profesional. Aceste cifre relevă diferențe semnificative între țările membre, dar și între nivelurile de educație, punând în lumină diversele motive care stau la baza acestei decizii.

Rata abandonului școlar variază mult între țări

Pe întregul continent, cele mai mari procente ale abandonului în rândul tinerilor s-au înregistrat în Țările de Jos, cu un alarmant 32,2%, urmată de Danemarca (27,1%), Luxemburg (24,8%) și Estonia (24,4%). În contrast, România se remarcă printr-un nivel extrem de scăzut al abandonului școlar, cu doar 1,5%, urmată de Grecia (2,2%) și Bulgaria (3,5%). Aceste valori indică politici educaționale și condiții sociale diferite, care influențează semnificativ decizia tinerilor de a continua sau a părăsi educația.

Principalele motive ale abandonului educațional

La toate nivelurile de instruire — scăzut, mediu și avansat — cel mai frecvent motiv invocat pentru întreruperea educației este imposibilitatea programului educațional de a se ridica la așteptări sau dificultatea prea mare a acestuia. Conform datelor, 42,6% dintre cei care au renunțat au menționat aceste aspecte. Pe locurile următoare se situează motivele personale sau familiale, invocate de 18,5% dintre respondenți, și dorința de a munci, menționată de 13,8% dintre cei care au abandonat școala. Surprinzător, doar 5,3% consideră că problemele financiare au fost cauza principală a renunțării la educație sau formare profesională.

Diferențe între nivelurile de educație privind cauzele abandonului

Motivele asociate cu caracteristicile programului educativ variază semnificativ în funcție de nivelul de studiu. Astfel, acestea explică 28,7% din abandonurile în cazul nivelului scăzut de educație, 35,9% în cazul nivelului mediu și ating o pondere de 50,2% la nivelul superior de educație. Această creștere sugerează că dificultatea programelor avansate devine un factor tot mai relevant pe măsură ce nivelul studiilor crește.

Pe de altă parte, problemele de sănătate sau dizabilitățile personale sunt mai frecvente în rândul celor cu educație scăzută (11,1%), scăzând la 9,8% la nivel mediu și 5,6% la cel superior. În mod similar, alte motive legate de viața personală sau familială sunt semnificativ mai răspândite în rândul celor cu nivel scăzut de educație (24,6%), comparativ cu 21,8% la nivel mediu și 15% la nivel înalt.

Munca și situația financiară – alte motive importante

Preferința pentru a lucra, în detrimentul continuării studiilor, este mai pronunțată la tinerii cu educație scăzută, unde 17,7% au renunțat din acest motiv, față de 15,7% la nivel mediu și 11,9% la cel superior. În ceea ce privește dificultățile financiare, acestea joacă un rol mai important în rândul celor care urmează studii superioare (5,7%) comparativ cu cei de la nivel mediu de educație (4,8%).

Concluzii

Aceste statistici confirmă faptul că abandonul educațional este un fenomen complex, cu multiple cauze interconectate, variind de la dificultăți academice și personale, până la opțiuni economice și situații de sănătate. România prezintă una dintre cele mai scăzute rate de renunțare la învățământ, ceea ce poate reflecta succesul politicilor educaționale sau contextul socio-economic specific.

Datele Eurostat subliniază necesitatea unor măsuri adaptate diferențiat, care să răspundă nu doar provocărilor academice, ci și problemelor personale și economice care determină tinerii să întrerupă studiile. Astfel, reducerea abandonului școlar și profesional poate contribui direct la o forță de muncă mai calificată și o dezvoltare sustenabilă a societății europene.

Datele prezentate sunt furnizate de Eurostat și citate parțial de Agerpres, fiind analizate și comentate pentru o mai bună înțelegere a fenomenului abandonului școlar în UE.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.