Știri naționale și internaționale

11.788 de români sunt beneficiari de pensii de serviciu. Cât e cea mai mare pensie specială

Redacția•26 decembrie 2025

Pe scurt

În România, un număr total de 11.788 de persoane beneficiază de pensii de serviciu, cele mai mari ponderi fiind ocupate de foști procurori și judecători conform Legii 303/2022, cu 5.768 beneficiari și o pensie medie impresionantă de 25.416 lei, din care 7.517 lei provin din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și 22.259 lei din bugetul de stat. Alte categorii semnificative primesc pensii în baza unor legi distincte: membrii Corpului diplomatic și consular (Legea nr. 216/2015) – 784 beneficiari cu o pensie medie de 6.975 de lei; funcționarii publici parlamentari (Legea 215/2015) – 872 beneficiari cu pensie medie de 6.225 lei; personalul aeronautic civil navigant profesionist (Legea 83/2015) – 1.337 pensionari cu o pensie medie de 13.132 lei, susținută integral din BASS; beneficiarii de la Curtea de Conturi – 677 persoane cu pensie medie de 10.202 lei; și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și Parchetelor (Legea 130/2015) – 2.350 pensionari cu o pensie medie de 7.071 lei. Alocările pentru aceste pensii provin atât din BASS, cât și din bugetul de stat, reflectând specificitățile fiecărei legislații și profesii, evidențiind o criză complexă și un sector pensii de serviciu puternic diverficat în România. Această situație pune în lumină necesitatea unor analize continue privind sustenabilitatea mecanismului pensiilor de serviciu și impactul acestora asupra bugetului public.

11.788 de români primesc pensii de serviciu: care este cea mai mare pensie specială

Potrivit celor mai recente date ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în prezent 11.788 de persoane din România beneficiază de pensii de serviciu, acordate conform unor legi speciale care privilegiază anumite categorii profesionale. Aceste pensii, unele dintre ele considerabil mai mari decât pensiile standard, sunt acordate în baza unor legi distincte pentru diferite grupuri din sectorul public.

Categoriile principale cu pensii de serviciu

Cel mai mare număr de beneficiari se regăsește în rândul magistraților, procuroarelor și judecătorilor, beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Această categorie numără 5.768 pensionari, dintre care 2.547 primesc pensii din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Pensia medie de serviciu în această categorie este cea mai ridicată, ajungând la 25.416 lei lunar. Din această sumă, 7.517 lei provin din BASS, iar 22.259 lei sunt suportate din bugetul de stat. Aceasta reflectă diferența semnificativă față de alte categorii, precum și nivelul ridicat al remunerației acumulate în perioada activă.

Un alt grup important îl reprezintă membrii Corpului diplomatic și consular, pentru care Legea nr. 216/2015 prevede pensii de serviciu. În noiembrie 2023, 784 de persoane au beneficiat de această prevedere, dintre care 688 cu pensii finanțate din BASS. Pensia medie în acest sector era de 6.975 lei, din care 3.012 lei proveneau din bugetul de stat.

În categoria funcționarilor publici parlamentari, conform Legii 215/2015, existau 872 pensionari cu dreptul la pensie de serviciu, din care 635 primesc pensie din BASS. Aici pensia medie a fost în jur de 6.225 lei, din care 3.537 lei sunt acoperiți de bugetul de stat.

Alte categorii și valori medii ale pensiilor

Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din România este reglementat prin Legea 83/2015. Aceasta modelează pensiile de serviciu pentru 1.337 de pensionari, toți primind bani din BASS. Pensia medie aici se ridică la 13.132 lei lunar, cu o contribuție a bugetului de stat de 8.078 lei.

De asemenea, cei care au activat în cadrul Curții de Conturi beneficiază de pensii speciale. Numărul pensionarilor acestui domeniu este de 677, dintre care 672 primesc pensie din BASS. Pensia medie aici atinge 10.202 lei, din care aproximativ 2.419 lei sunt susținuți prin bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor, reglementat prin Legea 130/2015, include 2.350 pensionari cu pensii de serviciu. Dintre aceștia, 1.934 primesc pensii din BASS, iar media pensiei este de 7.071 lei, din care 4.320 lei provin din bugetul de stat.

Contextul pensiilor de serviciu și impactul bugetar

Aceste pensii speciale, unele cu valori foarte ridicate, au fost și rămân subiect de dezbatere publică în România, datorită impactului semnificativ pe care îl au asupra cheltuielilor bugetare. Pensia medie de peste 25.000 de lei pentru magistrați, spre exemplu, este mult peste media pensiilor publice pe țară, ceea ce ridică discuții despre echitatea sistemului și sustenabilitatea finanțării.

Totodată, finanțarea acestor pensii provine în parte din Bugetul Asigurărilor Sociale și în parte direct din bugetul de stat, ceea ce implică resurse suplimentare din fonduri publice.

Concluzii

În total, aproape 12.000 de români beneficiază de aceste pensii de serviciu, fiecare categorie reglementată prin legi specifice, cu niveluri distincte ale pensiei medii. Deși avantajele financiare ale acestor pensii sunt evidente pentru beneficiari, ele aduc provocări importante în ceea ce privește echitatea socială și bugetul național.

Pe măsură ce situația economică și socială evoluează, rămâne de văzut dacă vor fi adoptate noi măsuri legislative care să restructureze sistemul pensiilor de serviciu astfel încât să echilibreze drepturile beneficiarilor cu sustenabilitatea finanțelor publice.

Date furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, noiembrie 2023.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.