Știri naționale și internaționale

Washingtonul dă undă verde pentru începerea negocierilor de cumpărare a activelor Lukoil aflate în afara Rusiei. Pune însă niște condiții dure

Redacția•15 noiembrie 2025

Pe scurt

Washingtonul a aprobat începerea negocierilor pentru achiziționarea activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, impunând condiții stricte privind tranzacțiile. După ce, luna trecută, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni severe asupra companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft ca răspuns la invazia Ucrainei, Trezoreria SUA a emis acum un set de licențe care permit discuțiile până pe 13 decembrie pentru cedarea activelor Lukoil situate în afara Rusiei, dar doar cu condiția eliminării totale a legăturilor cu Lukoil și blocării fondurilor rezultate într-un cont escrow inaccesibil companiei pe durata sancțiunilor. În plus, tranzacțiile privind activele din Bulgaria vor putea fi finalizate până în 29 aprilie 2026, iar alte licențe aprobă continuarea tranzacțiilor cu entitățile implicate în oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) și proiectul Tengizchevroil, esențiale pentru producția globală de petrol. Lukoil operează trei rafinării europene, are participații în zăcăminte din diverse țări precum Kazahstan, Irak sau Nigeria, și deține sute de benzinării inclusiv în SUA, iar sancțiunile actuale au perturbat semnificativ activitățile sale din Irak, Finlanda și Bulgaria. Fondul american de private equity Carlyle explorează posibilitatea achiziționării acestor active considerate a valora circa 22 miliarde de dolari, estimate la aproximativ 0,5% din producția petrolieră mondială, urmând să solicite o licență pentru tranzacție, în timp ce alți potențiali cumpărători includ companii precum KazMunayGas și Shell. Această mișcare reflectă o strategie a Statelor Unite de a limita influența companiilor petroliere rusești pe piețele internaționale, menținând totodată stabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu energie.

Washingtonul autorizează începutul negocierilor pentru cumpărarea activelor Lukoil din afara Rusiei, dar impune condiții stricte

Recent, Statele Unite și Marea Britanie au extins sancțiunile împotriva companiilor petroliere rusești de top, Lukoil și Rosneft, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia. În acest context, Trezoreria SUA a emis anterior o licență care impunea companiilor să renunțe la orice tranzacții cu Lukoil până pe 21 noiembrie, blocând eforturile Lukoil de a vinde active către traderul elvețian Gunvor.

O rețea vastă de active globale

Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații în importante zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. Noile sancțiuni au afectat grav și activitățile Lukoil din țări ca Irak, Finlanda și Bulgaria, perturbând fluxurile și operațiunile obișnuite.

Deschiderea unui nou capitol: negocierile sunt permise, dar cu condiții stricte

Pe data de 17 noiembrie, Trezoreria SUA a acordat un nou set de licențe, una dintre acestea autorizează companiile să inițieze discuții cu Lukoil până pe 13 decembrie, privind potențiala achiziție a activelor internaționale ale gigantului petrolier rus. Totuși, oficialii americani au subliniat că vor aproba doar tranzacții care să ducă la eliminarea completă a oricăror legături cu Lukoil, iar banii obținuți în urma vânzării să fie depozitați într-un cont escrow. Lukoil nu va avea acces la aceste fonduri atâta vreme cât sancțiunile sunt în vigoare.

De asemenea, Trezoreria a stabilit că tranzacțiile care implică entitățile Lukoil din Bulgaria pot fi finalizate până la data de 29 aprilie 2026, oferind astfel un termen extins pentru încheierea afacerilor.

Licențe suplimentare și implicații în proiectele majore

În paralel, o altă licență emisă permite efectuarea tranzacțiilor cu firma care administrează oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) și proiectul Tengizchevroil, chiar dacă în acestea sunt implicate companii ruse sancționate.

CPC, cu o capacitate de aproximativ 1,6 milioane de barili zilnic — reprezentând aproape 1,5% din producția globală de petrol — transportă țiței din zăcămintele kazahstaneze dezvoltate în parteneriat cu multinaționale din SUA și UE, precum Chevron, Exxon Mobil, Eni, Shell și TotalEnergies.

Carlyle și alți potențiali cumpărători au început explorările

Unul dintre principalii actori interesați, fondul american de investiții private Carlyle, își evaluează în prezent opțiunile pentru achiziția acestor active internaționale Lukoil. Surse anonime citate de Reuters au declarat că fondul american se află în etapa preliminară, căutând să obțină o licență din partea autorităților americane care să-i permită să înceapă negocierile oficiale.

Lukoil, care produce aproximativ 2% din petrolul mondial atât în Rusia, cât și în afara acesteia, caută cumpărători pentru activele externe care contribuie cu 0,5% la producția globală, valoarea acestora fiind estimată la circa 22 miliarde de dolari pe baza datelor financiare din 2024.

Alte firme interesate

Pe lângă Carlyle, există și alte companii care ar putea face oferte pentru o parte din portofoliul internațional Lukoil. Printre acestea se numără și KazMunayGas — compania națională kazahă de petrol — și gigantul energetic Shell, conform surselor Reuters.

Prin facilitarea negocierilor cu condiții care să asigure ruperea completă a legăturilor Lukoil, Statele Unite marchează un pas important în gestionarea sancțiunilor economice, menținând în același timp controlul asupra activelor rusești din afara frontierelor. Acest demers reflectă eforturile continue de a limită influența Rusiei pe piața mondială a energiei, protejând totodată interesele geopolitice și economice ale partenerilor occidentali.

Această mișcare va fi urmărită cu atenție atât de piețele financiare, cât și de actorii industriei petroliere globale, fiind un exemplu de cum sancțiunile și diplomația economică pot genera evoluții strategice în businessul internațional.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.