Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Suedia cere Uniunii Europene ca avioanele Gripen pe care i le livrează Ucrainei să-i fie plătite din activele ruse înghețate

Redacția29 octombrie 2025
Suedia cere Uniunii Europene ca avioanele Gripen pe care i le livrează Ucrainei să-i fie plătite din activele ruse înghețate

Pe scurt

Suedia a solicitat Uniunii Europene să folosească activele rusești înghețate pentru a finanța avioanele Gripen pe care le va livra Ucrainei, conform unei declarații ale șefei diplomației suedeze, Maria Malmer Stenergard. Ea și-a exprimat frustrarea cu privire la lipsa unui plan pe termen lung pentru finanțarea Ucrainei, subliniind că dependența de contribuțiile individuale ale țărilor nu este sustenabilă. Malmer Stenergard a făcut această remarcă la o conferință de presă comună cu omologii săi din Consiliul Nordic, după reuniunea anuală de la Stockholm. În context, ea a propus utilizarea activelor rusești înghețate, supuse sancțiunilor post-invazie în Ucraina, atât pentru achiziționarea, cât și pentru finanțarea avioanelor de vânătoare Gripen E – o nouă variantă avansată a avioanelor Gripen. În ciuda semnării unei scrisori de intenție între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul suedez Ulf Kristersson, nu au fost stabilite detalii precise despre livrarea și finanțarea acestor avioane, ceea ce rămâne o problemă esențială, conform diplomatei suedeze. Aceeași propunere de finanțare cu activele înghețate a întâlnit opoziție, în special din partea Belgiei, la un recent summit UE, unde utilizarea acestor fonduri pentru un „împrumut de reparații” de 140 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană nu a fost convenită. Belgia, găzduind majoritatea acestor active, este preocupată de riscurile implicate de o eventuală confiscare.

Suedia cere Uniunii Europene ca avioanele Gripen pe care i le livrează Ucrainei să-i fie plătite din activele ruse înghețate

Într-un efort de a găsi resurse pentru sprijinirea Ucrainei, Suedia a cerut Uniunii Europene să utilizeze activele rusești înghețate pentru a plăti avioanele de luptă Gripen propuse pentru livrare Kievului. Maria Malmer Stenergard, ministrul suedez al Afacerilor Externe, și-a exprimat frustrarea în legătură cu lipsa unui plan de finanțare pe termen lung pentru Ucraina și dependența accentuată de contribuțiile individuale ale statelor membre. Ea a subliniat nevoia de soluții mai sustenabile, relevând proporția considerabilă de ajutor oferită de țările nordice în conflictul cu Rusia.

La o conferință de presă ce a avut loc după întâlnirea anuală a Consiliului Nordic la Stockholm, Maria Malmer Stenergard a declarat că este esențial să fie explorate noi modalități de susținere financiară a Ucrainei, sugerând în mod direct folosirea activelor blocate ale Rusiei în Europa ca parte a soluției. Aceasta a mai adăugat că aceste fonduri ar putea acoperi costurile pentru avioanele de vânătoare Gripen pe care Suedia intenționează să le livreze Ucrainei.

Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul suedez Ulf Kristersson au semnat un acord preliminar privind achiziția de către Ucraina a până la 150 de avioane Gripen E, cea mai avansată versiune a aeronavei de luptă suedeze. Cu toate acestea, documentul nu specifică nici termenul de livrare, despre care se sugerează că primele unități ar putea ajunge în Ucraina într-un interval de trei ani, nici cum va fi finanțată această achiziție—o problemă pe care diplomata suedeză o consideră crucială.

„Va fi nevoie de combinarea mai multor tipuri de finanțare,” a afirmat Malmer Stenergard, „însă activele înghețate ale Rusiei trebuie să facă parte din această soluție”. Această declarație vine după un summit recent al UE, unde nu s-a reușit să se realizeze un consens asupra utilizării fondurilor rusești înghețate pentru a finanța un masiv „împrumut de reparații” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Această propunere, avansată de Comisia Europeană, se confruntă cu opoziție fermă din partea Belgiei, care se teme de riscurile asociate cu confiscarea acestor active, date fiind că majoritatea lor sunt depozitate pe teritoriul său.

Situația subliniază necesitatea unei abordări unite în cadrul UE pentru sprijinirea Ucrainei, având în vedere contextele complexe politice și economice. Suedia își menține poziția fermă și își dorește o colaborare strânsă cu partenerii europeni pentru a găsi soluțiile necesare în această criză. Problema resurselor înghețate este una sensibilă și necesită discuții aprofundate pentru a asigura continuitatea și eficiența sprijinului acordat Ucrainei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.