Știri naționale și internaționale

Slovacia ar putea da în judecată UE pentru planurile Bruxelles-ului de a opri livrările de gaze ruseşti

Redacția•19 noiembrie 2025

Pe scurt

Slovacia intenționează să dea în judecată Uniunea Europeană ca reacție la planurile Bruxelles-ului de a opri treptat livrările de gaze rusești, măsură ce afectează grav dependența energetică a țării de importurile din Rusia, la fel ca și Ungaria, unde guvernele se tem că alternativele mai scumpe vor afecta economie. Premierul slovac, Robert Fico, a anunțat că a cerut miniștrilor Economiei, Afacerilor Externe și Justiției să analizeze opțiunile legale pentru un eventual proces împotriva UE, precizând că decizia finală va depinde de respectarea garanțiilor oferite de Comisia Europeană privind posibile creșteri de preț și lipsuri de gaze. Deși miniștrii europeni ai Energiei au susținut eliminarea importurilor rusești până în ianuarie 2028, Slovacia nu a putut bloca această decizie deoarece interzicerea energiei din Rusia se hotărăște prin majoritate calificată, nu consens unanim, însă Fico a încercat să amâne ultimele pachete de sancțiuni care necesită unanimitate, pentru a obține compensații și garanții suplimentare. În plus, guvernul slovac contestă o propunere a UE referitoare la utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut de 140 miliarde de euro acordat Ucrainei, invocând probleme juridice și incertitudini, ceea ce întregește poziția Slovaciei de opoziție fermă față de măsurile energetice europene care îi pot pune în pericol stabilitatea economică și energetică. Această situație reflectă tensiunile tot mai puternice dintre unele state membre ale UE și politica comună privind reducerea dependenței de resursele energetice rusești, evidențiind provocările de echilibru între solidaritatea europeană și interesele naționale.

Slovacia amenință cu acțiuni în justiție împotriva UE din cauza planurilor de a opri importurile de gaze rusești

Slovacia, alături de Ungaria, și-au exprimat ferm nemulțumirea față de propunerea Comisiei Europene de a elimina treptat livrările de energie provenite din Rusia. Ambele state membre UE depind încă în mare măsură de gazele și petrolul rusesc, iar liderii lor se tem că alternativele, mai scumpe, vor afecta negativ economiile naționale, relatează Agerpres.

Premierul slovac Robert Fico a anunțat miercuri că a delegat miniștrilor Economiei, Afacerilor Externe și Justiției sarcina de a analiza posibilitatea unui proces în justiție împotriva Uniunii Europene, ca răspuns la planurile de a opri livrarea gazelor rusești către Slovacia. „Săptămâna viitoare, Guvernul va dezbate un document care va explora opțiunea intentării unei acțiuni judiciare”, a precizat Fico în cadrul unei conferințe de presă.

„Decizia finală va depinde în mare măsură de modul în care Comisia Europeană își va respecta angajamentele față de Slovacia, angajamente semnate personal de președintele Comisiei Europene”, a adăugat premierul slovac, referindu-se la garanțiile oferite la începutul acestui an privind potențiale lipsuri sau creșteri bruște ale prețurilor la energie. Fico nu a clarificat încă suma pe care Slovacia ar putea să o solicite în instanță și nici argumentele juridice care vor sta la baza acțiunii.

La finele lunii trecute, miniștrii europeni ai Energiei și-au exprimat sprijinul pentru propunerea Comisiei de a întrerupe treptat importurile de petrol și gaze din Rusia până în ianuarie 2028. Urmează ca statele membre să negocieze regulile finale cu Parlamentul European, care încă nu a stabilit o poziție oficială de negociere.

Slovacia nu a reușit să blocheze aceste planuri pe termen lung ale Bruxelles-ului, deoarece veto-ul nu este necesar atunci când este vorba despre interzicerea energiei rusești, decizia fiind luată prin majoritatea statelor membre. Cu toate acestea, Fico a folosit dreptul de veto pentru a amâna adoptarea ultimelor două pachete de sancțiuni UE împotriva Rusiei, măsuri care necesită unanimitate, cu scopul de a obține garanții și alte concesii pentru țara sa.

În aceeași zi, premierul slovac a mai dezvăluit că Guvernul va analiza și o propunere a Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești blocate, pentru a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 140 de miliarde de euro. Fico și-a exprimat opoziția față de acest plan, afirmând că ridică multiple întrebări juridice și incertitudini, iar decizia finală privind aprobarea sa nu a fost încă luată.

În contextul dependenței energetice accentuate de Rusia, Slovacia și Ungaria fac parte dintre statele membre UE care încearcă să-și mențină cât mai mult autonomia energetică și să obțină garanții ferme în fața unei tranziții complicate către surse alternative. Decizia Slovaciei de a studia o acțiune juridică împotriva Bruxelles-ului marchează o escaladare a tensiunilor în interiorul UE privind strategia energetică, cu implicații importante pentru viitorul politicii comune în domeniu.

Cuvinte cheie SEO: Slovacia, UE, gaze rusești, importuri energie, Robert Fico, acțiune în justiție, Comisia Europeană, sancțiuni Rusia, energie Europa, Ungaria, Ucraina, împrumut 140 miliarde euro.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.