Știri naționale și internaționale

Rusia respinge modificările susținute de Ucraina și de statele europene la proiectul de pace propus de Statele Unite

Redacția•24 noiembrie 2025

Pe scurt

Rusia respinge modificările susținute de Ucraina și statele europene la planul de pace propus de Statele Unite, semnalizând totuși că versiunea inițială a proiectului american, recepționată săptămâna trecută și în conformitate cu discuțiile de la summitul ruso-american din Alaska, ar putea constitui un punct de plecare pentru o soluționare pașnică durabilă a conflictului din Ucraina, conform unui comunicat oficial al Kremlinului. După ce SUA și Ucraina au elaborat un „cadru de pace actualizat și îmbunătățit” fără a detalia modificările, consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat că planul european propus în opoziție este „total neconstructiv” și inacceptabil pentru Moscova, deși unele dispoziții din varianta americană sunt considerate acceptabile sau necesită discuții suplimentare. Rusia respinge în mod explicit contrapropunerea Kievului și a aliaților săi europeni, care refuză cedarea către Rusia a unor teritorii necontrolate de aceasta, susținând că orice negocieri trebuie să țină cont de situația actuală a frontului. Planul inițial propune ca Ucraina să cedeze complet Rusiei regiunea Donbas (provincile Donețk și Lugansk), alături de Crimeea, pentru a fi recunoscute de facto teritorii rusești, cu unele zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de-a lungul liniei frontului înghețate, iar Rusia s-ar retrage din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov. SUA solicită, de asemenea, limitarea forțelor armate ucrainene la 600.000 de soldați și renunțarea la aderarea la NATO, cu neutralitate militară înscrisă în Constituție, în timp ce aliații europeni propun un plafon mai mare al efectivelor și formularea unei mențiuni mai nuanțate privind aderarea la NATO. În ceea ce privește garanțiile de securitate, planul american prevede asigurarea protecției prin implicarea comunității transatlantice, însă fără prezența trupelor străine în Ucraina, doar cu avioane de luptă europene staționate în Polonia, în timp ce europenii cer posibilitatea desfășurării unor forțe de sprijin rotative în Ucraina în cadrul unei „Coaliții de Voință”, fără comandă NATO. Aspectele economice prevăd alocarea a 100 de miliarde de euro din activele ruse înghețate pentru reconstrucția Ucrainei, sprijin care ar trebui dublat de contribuții europene, însă europenii resping participarea SUA cu profituri și solicită ca Rusia să plătească integral daunele de război, menținând înghețarea activelor până la plata compensațiilor. Moscova a reiterat nevoia unor discuții față în față cu Washingtonul, fără însă a avea o dată sau format concret agreat pentru întâlnire, subliniind o poziție fermă de respingere a modificărilor cerute de Kiev și Europa la planul inițial, dar deschiși la negocieri directe pentru ajustarea documentului în mod reciproc convenabil. Astfel, conflictul diplomatic continuă, cu Rusia adoptând o atitudine inflexibilă față de revendicările europene și ucrainene, în timp ce SUA încearcă să mediaze un acord ce implică concesii teritoriale și militare majore din partea Ucrainei, reprezentând o etapă crucială în eforturile internaționale de reglementare a crizei din regiune.

Rusia a reacționat oficial pentru prima oară față de planul de pace în 28 de puncte propus săptămâna trecută de Statele Unite în cadrul conflictului din Ucraina. Într-un comunicat emis de președinția rusă, se arată că președintele Vladimir Putin consideră că versiunea inițială a documentului este „în conformitate cu discuțiile de la summitul ruso-american din Alaska” și că ar putea reprezenta „baza unei soluții pașnice și durabile”.

Cu toate acestea, Rusia a respins modificările propuse ulterior de Ucraina împreună cu susținătorii săi europeni. Kievul și țările europene au venit cu o contrapropunere, care a fost discutată duminică la Geneva. În urma acestor negocieri, SUA și Ucraina au anunțat că au construit „un cadru de pace actualizat și îmbunătățit”, fără a dezvălui însă detalii despre schimbările exacte.

Poziția Moscovei: Reacție critică la versiunea europeană a planului

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat luni că Rusia respinge modificările impuse de europeni, catalogând planul acestora drept „total neconstructiv” și „inacceptabil”. În același timp, Ușakov a menționat că multe dintre prevederile versiuni inițiale americane sunt „destul de acceptabile” pentru Moscova, în timp ce anumite puncte necesită discuții suplimentare.

Oficialul rus a subliniat însă că, deși Moscova respinge contrapropunerea Kievului și a Europei, este „firesc” ca propunerea inițială să sufere ajustări din partea tuturor părților implicate: Rusia, Ucraina, Statele Unite și Europa.

În ceea ce privește un eventual dialog direct, Ușakov a spus că ar fi „logic” ca Washingtonul să stabilească „un contact față în față” cu reprezentanții ruși pentru a începe negocierile, însă până în prezent nu există un acord concret privind o întâlnire și nici o propunere clară despre cine ar participa și când ar avea loc aceasta.

Elemente cheie ale planului inițial propus de SUA

Versiunea inițială a planului american prevede cedarea completă către Rusia a regiunii Donbas, alcătuită din provinciile Donețk și Lugansk, împreună cu Crimeea, care ar fi recunoscute de facto ca teritorii rusești. Zonele din Donbas controlate doar parțial de Rusia urmau să devină spații-tampon demilitarizate. În plus, teritoriile din regiunile Herson și Zaporojie ar fi împărțite tot de facto conform liniei frontului actual, care urma să fie înghețată.

Pe de altă parte, Rusia s-ar retrage din provinciile Dnipropetrovsk și Harkov, aflate în centrul-estul și nord-estul Ucrainei.

Divergențe majore între părți privind negocierile teritoriale și militare

Ucraina și aliații săi europeni au respins cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează în prezent și cer ca orice discuție să pornească de la situația actuală a frontului.

În ceea ce privește aspectele militare, planul american solicită Ucrainei să își limiteze forțele armate la maxim 600.000 de militari, să renunțe la armele cu rază lungă de acțiune și să se angajeze la o neutralitate militară garantată printr-o prevedere în Constituție, care să excludă aderarea la NATO.

Însă aliații europeni susțin o plafonare mai flexibilă, la 800.000 de militari, și resping includerea în Constituție a unei clauze privind neaderarea la NATO, propunând în schimb să se menționeze în acord lipsa unui consens în rândul statelor membre NATO cu privire la aderarea Ucrainei.

Garanții de securitate și prezența militară occidentală

Potrivit planului SUA, Ucraina ar putea beneficia de garanții de securitate occidentale prin care orice agresiune împotriva sa să fie considerată atac asupra „comunității transatlantice”. Cu toate acestea, staționarea trupelor străine pe teritoriul ucrainean nu ar fi permisă, fiind propusă doar prezența unor avioane de luptă europene în Polonia.

În schimb, aliații europeni solicită o variantă mai fermă, cu posibilitatea desfășurării prin rotație a unor contingente militare sau forțe de sprijin în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții de Voință”. Aceste forțe ar urma să nu fie sub comandă NATO, în timp ce avioanele staționate în Polonia ar rămâne sub controlul Alianței. Această solicitare a fost susținută mai ales de Franța și Regatul Unit, deși Rusia a anunțat că o astfel de desfășurare este inacceptabilă pentru ea.

Aspectele economice ale planului de pace

Planul american propune ca 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident să fie redirecționate către reconstrucția Ucrainei. Însă aliații europeni ai Kievului ar trebui să contribuie suplimentar cu alte 100 de miliarde de euro.

Mai mult, SUA ar urma să obțină profituri din participarea la activitățile de reconstrucție, o condiție neacceptată de europeni. Aceștia cer ca Rusia să fie obligată să plătească integral toate daunele cauzate de război, iar activele acesteia să rămână blocate până la soluționarea completă a compensațiilor.

În concluzie, planul de pace propus de SUA este un punct de pornire care provoacă reacții puternice și dispute între marile părți implicate. Rusia a acceptat parțial documentul inițial, respingând însă ferm modificările europenilor și ucrainenilor. Se prefigurează negocieri dificile, iar continuarea dialogului direct între Washington și Moscova pare esențială pentru a avansa spre o soluție pașnică a conflictului din Ucraina.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.