Știri naționale și internaționale

Rusia a atacat Kievul și mai multe regiuni din Ucraina cu rachete și drone, înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump

Redacția•27 decembrie 2025

Pe scurt

Rusia a lansat un atac aerian cu rachete și drone asupra Kievului și mai multor regiuni din Ucraina, provocând întreruperi de curent pentru peste 320.000 de gospodării și lăsând fără căldură mii de clădiri rezidențiale, școli și creșe, în condițiile unei temperaturi aproape de zero grade Celsius. Acest atac survine înainte de întâlnirea planificată între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul președinte american Donald Trump în Florida, unde discuțiile vor viza controlul teritoriilor după conflictul început în februarie 2022, cel mai sângeros război din Europa postbelică. În timp ce apărarea antiaeriană ucraineană a reacționat la raidurile nocturne, Kievul și regiunile nord-est și sud au fost vizate intens. Negocierile de pace condus de SUA se află în stadiu avansat, cu un plan de 20 de puncte aproape finalizat, Zelenski subliniind importanța unui acord de garantare a securității pe termen lung. Între timp, problema controlului centralei nucleare Zaporojie și a zonelor din regiunea Donețk rămâne un obstacol major, iar Ucraina insistă pe menținerea liniilor actuale de front. Înainte de vizita sa în SUA, Zelenski a consultat aliați europeni pentru o coordonare eficientă a pozițiilor în fața negocierilor, în timp ce acuză Rusia că folosește teritoriul Belarus pentru a ocoli apărarea ucraineană, utilizând blocuri de locuințe ca baze pentru ghidarea dronelor rusești „Shahed”. De asemenea, desfășurarea în Belarus a sistemului balistic rusesc hipersonic Oreșnik consolidează amenințarea asupra Europei, în timp ce Ucraina intensifică eforturile militare și strategice pentru a contracara atacurile aeriene și dronele, pregătind totodată un posibil referendum privind planul de pace, dacă dialogul cu SUA va susține ferm poziția sa teritorială. Astfel, tensiunile militare și diplomatice escaladează, evidențiind importanța colaborării internaționale și a presiunii asupra Rusiei pentru încheierea conflictului care afectează profund infrastructura și viața civililor ucraineni.

Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone asupra Kievului și altor regiuni ucrainene înaintea întrevederii dintre Zelenski și Trump

Un atac aerian rusesc a vizat noaptea trecută capitala Ucrainei, Kiev, provocând întreruperi de urgență ale furnizării energiei electrice pe malul stâng al orașului, potrivit companiei private DTEK, cea mai mare din Ucraina în domeniul electricității. Atacul a lăsat fără căldură peste 2.600 de clădiri rezidențiale, 187 de grădinițe și 138 de școli din Kiev, iar în întreaga regiune, mai mult de 320.000 de gospodării au rămas fără energie electrică, au anunțat autoritățile locale. Temperaturile în capitala ucraineană erau în jurul valorii de 0 grade Celsius în dimineața de sâmbătă, agravând condițiile.

Contextul atacurilor și pregătirea pentru negociere

Cu doar câteva ore înainte de raidul aerian, președintele Volodimir Zelenski a precizat că discuția programată duminică în Florida cu președintele american Donald Trump va aborda mai ales delimitarea teritorială între Ucraina și Rusia, după încetarea ostilităților declanșate în februarie 2022 odată cu invazia rusă. Această confruntare rămâne cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

În timpul nopții, explozile au zguduit Kievul, iar sistemele antiaeriene ucrainene au fost activate pentru a intercepta rachetele lansate. Armata a anunțat prin Telegram că sunt în desfășurare multiple interceptări, în timp ce drone rusești au fost raportate că atacă capitala și zone din nord-est și sudul Ucrainei. O alertă de raid aerian a rămas în vigoare aproximativ patru ore după inițierea ei. Autoritățile de la Moscova nu au oferit încă un comentariu oficial despre aceste atacuri.

Negocierile și obstacolele diplomatice

Pe fondul continuării conflictului, chestiunile teritoriale se află în centrul negocierilor și reprezintă obstacolul principal pentru o soluționare pașnică. Zelenski a anunțat că un plan de pace de 20 de puncte, susținut de Statele Unite, este aproape finalizat, în proporție de 90%, și include un acord de garantare a securității între Ucraina și SUA, un pas considerat crucial după experiențele din perioada post-sovietică, când garanțiile nu și-au atins obiectivele.

Președintele ucrainean a declarat că decizii importante ar putea fi luate până la finalul acestui an. Donald Trump susține că SUA au fost motorul principal al acestui proces diplomatic și a subliniat că niciun acord nu se va încheia fără aprobarea sa. El s-a arătat optimist cu privire la relațiile cu Zelenski și Putin și intenționează să discute „în curând” și cu președintele rus.

În schimb, Zelenski a afirmat pentru Axios că SUA au propus un tratat cu garanții de securitate pe 15 ani, reinnoibile, însă Ucraina dorește o formulare care să impună obligații juridice stricte, pentru a preveni o eventuală nouă agresiune din partea Rusiei.

Dispute privind centrala nucleară și zona economică specială

Un alt punct esențial de dispută este controlul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este în mâinile forțelor ruse încă din primele săptămâni ale războiului. Moscova insistă ca Ucraina să se retragă din anumite părți ale regiunii Donețk pe care trupele rusești nu au reușit să le ocupe complet, în timp ce Kievul dorește ca ostilitățile să fie oprite pe pozițiile actuale.

SUA propun ca, în schimbul cedării unor zone din Donețk, să fie creată o zonă economică liberă, însă detaliile acesteia sunt încă neclare. Zelenski a precizat că, dacă nu va reuși să obțină susținerea americană pentru o poziție fermă a Ucrainei privind teritoriile, este gata să organizeze un referendum – cu condiția ca Rusia să accepte un armistițiu de 60 de zile – pentru a legitima public planul de pace.

Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a menționat că varianta prezentată de Kiev în planul de 20 de puncte diferă semnificativ de cea discutată între Rusia și SUA, dar a remarcat că negocierile au ajuns la un „punct de cotitură”.

Totodată, consilierul politic al lui Putin, Iuri Ușakov, a purtat discuții cu oficiali din administrația Trump, după ce Rusia a primit propuneri americane privind un posibil acord de pace, însă Kremlinul nu a dezvăluit încă poziția oficială.

Mobilizarea aliaților în pragul întâlnirii cu SUA

Înainte de plecarea sa spre Statele Unite, Zelenski a discutat cu mai mulți lideri europeni precum cancelarul german Friedrich Merz, prim-miniștrii Danezei și Estoniei, precum și cu președintele finlandez, pentru a coordona pozițiile privind procesul de pace. El a vorbit și cu prim-ministrul canadian Mark Carney și secretarul general NATO, Mark Rutte.

Președintele ucrainean a subliniat că, în timp ce Ucraina este pregătită să avanseze rapid, Rusia continuă să încerce să câștige timp prin amânări și tergiversări. „Ucraina nu a fost niciodată și nu va fi un obstacol în calea păcii”, a asigurat Zelenski, insistând pe importanța pregătirii documentelor necesare pentru încheierea conflictului.

Accuză Rusia că folosește Belarus pentru atacuri împotriva Ucrainei

Separat, Zelenski a acuzat Rusia că utilizează clădiri rezidențiale obișnuite din Belarus — un aliat necondiționat al Moscovei, care găzduiește rachetesistemul balistic „Oreșnik” — pentru a lansa atacuri cu drone împotriva Ucrainei, ocolind astfel apărarea antiaeriană ucraineană. Pe Telegram, el a criticat „lipsa de respect față de viețile oamenilor” manifestată prin amplasarea echipamentelor de ghidare pe acoperișurile unor blocuri rezidențiale.

De asemenea, Zelenski a discutat cu Statul Major al armatei ucrainene despre finanțarea dronelor interceptoare, considerate cele mai eficiente și rentabile pentru apărarea împotriva intensificării atacurilor aeriene rusești.

În ultimele declarații, se precizează că sistemul hipersonic nuclear „Oreșnik” a fost pus în poziție activă în Belarus, ceea ce ar putea întări capacitatea Rusiei de a ataca ținte europene, sporind tensiunile în regiune și gravitatea crizei.

În concluzie, în ciuda escaladării recente a atacurilor asupra Kievului și altor zone, discuțiile diplomatice între Ucraina și SUA, dar și între Rusia și Occident, continuă într-un moment crucial în care viitorul regiunii europene este decis de negocierile complexe și sensibile ce urmează să aibă loc în această săptămână.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.