Președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, a publicat pe Facebook, joi, 12 februarie 2026, un nou pamflet adresat premierului Ilie Bolojan, în care critică măsurile de austeritate ale Guvernului și spune că România nu poate progresa doar prin „tăieri”.
Pamfletul lui Alin Tișe, de la Cluj spre București
Alin Tișe, șeful Consiliului Județean Cluj și membru PNL, a postat pe pagina sa de Facebook un text pamfletar dedicat prim-ministrului Ilie Bolojan. Mesajul este formulat ca o scrisoare trimisă de la Cluj la București și are ca temă principalele politici de reducere a cheltuielilor anunțate de Executiv.
În deschidere, Tișe subliniază că se adresează lui Ilie Bolojan din postura unui liberal ales direct de cetățeni, într-un județ aflat, potrivit propriilor sale afirmații, în top la dezvoltare și proiecte. El își revendică statutul de membru PNL de lungă durată, „neUSR-izat și nePSD-izat”, și evocă o relație de amiciție de peste 20 de ani cu actualul premier, pe vremea când împărțeau „birouri de prefecți și visuri administrative”. Îl amintește și pe Călin Popescu-Tăriceanu, în contextul în care spune că el a fost schimbat politic, iar Bolojan a fost promovat „prin rotația destinului”.
Tișe afirmă, într-o formulare autoironică ce trimite la critici din interiorul partidului, că scrie din poziția unuia dintre „misoginii și labagii” din PNL. El precizează că mesajul nu vine din opoziție și nu are scopul de a-l „ataca” pe Bolojan, ci este construit pe baza relației personale dintre cei doi.
„România, Republica Tăierilor” și „Republica Foarfecii”
În text, Alin Tișe susține că, privită prin prisma măsurilor discutate și anunțate public, țara a ajuns să semene cu o „Republică a Foarfecii” sau „Republica Tăierilor Permanente”.
El descrie, în registru pamfletar, o „disciplină olimpică” instalată în capitală – „tăierea sincron” – și enumeră zonele unde, în opinia sa, se aplică reducerile: burse, ore, salarii, posturi, sporuri. Tișe avertizează că, urmând această logică, „curând se va tăia din oameni”, pentru că este mai simplu să se taie „din oameni decât din sisteme”.
Foarfeca, spune el, este folosită acolo unde rezistența este mai slabă: la studenți, profesori, funcționari, persoane cu dizabilități și la cei care suferă de diverse afecțiuni. De asemenea, subliniază că aceste categorii nu conduc regii sau societăți de stat cu pierderi și nu au în spate consilii de administrație „blindate juridic”. În contrast, menționează domenii precum energia și gazele, unde vorbește despre fraudă și despre existența unor monopoluri de stat.
„Țara Găurilor Selective” și criticile la adresa companiilor de stat
În continuarea pamfletului, Tișe introduce o altă sintagmă: „Țara Găurilor Selective”. El susține că marile „găuri negre” se află în companiile de stat cu pierderi cronice, în consiliile de administrație cu remunerații considerate „indecente”, în pierderile istorice acoperite periodic de la bugetul de stat, în fraudele din energie și gaze, precum și în contractele dezavantajoase și achizițiile netransparente.
Tișe notează că, în aceste zone, „foarfeca” nu ajunge, iar pentru a le aborda ar fi nevoie de un „proiect de țară” tratat ca politică de siguranță națională, menit să aducă plus valoare. În opoziție cu această abordare, spune că proiectul de țară pare a fi fost înlocuit cu „proiectul de tăiere”.
Liderul CJ Cluj mai afirmă că dezvoltarea unei țări nu se face ca într-o „contabilitate de avarie” și că un guvern nu poate administra România ca pe o firmă aflată într-o stare permanentă de insolvență. El respinge ideea reducerii României la „o coloană de excel cu minusuri”.
„România nu se dezvoltă din tăieri”: ce formulează Tișe ca alternativă
În pamflet, Alin Tișe enumeră câteva direcții pe care le consideră esențiale pentru dezvoltare. El susține că România are nevoie de:
- oprirea risipei reale;
- o colectare mai bună a veniturilor din sursele existente;
- o reformă „dură” a companiilor de stat;
- eliminarea fraudei la nivel structural;
- investiții care nu doar compensează, ci multiplică resursele.
În lipsa acestor măsuri, avertizează el, țara riscă să devină „performantă la austeritate și restantă la dezvoltare”.
Mesaj pentru premier: despre reformă, conflicte și legitimitate
Tișe i se adresează direct lui Ilie Bolojan atunci când abordează tema reformelor impuse. El scrie că niciun prim-ministru nu are adevărul absolut, nici soluția perfectă și nici monopolul asupra competenței. Menționează, în același context, că dacă o mare parte a propriului partid „ridică sprâncenele”, atunci problema nu este doar la cei care critică.
Potrivit lui Tișe, o reformă aplicată fără consens riscă să se transforme în conflict, iar conflictul economic se poate converti în stagnare. El schițează un contrast între reducerea burselor sau a sporurilor, pe de o parte, și lipsa unor decizii ferme în privința pierderilor cronice și a consiliilor de administrație, pe de altă parte. În pamflet, această situație este comparată cu încercarea de a salva o navă aruncând pasagerii peste bord, dar lăsând neacoperite găurile din corpul vasului.
Concluziile lui Alin Tișe despre austeritate și guvernare
În finalul textului, Alin Tișe sintetizează câteva „concluzii dure și limpezi”, după cum le numește:
- Reducerea cheltuielilor este, în opinia sa, necesară, dar ar trebui începută acolo unde se află pierderile sistemice, nu în zone cu rezistență mică.
- Creșterea veniturilor statului ar trebui să provină în principal dintr-o colectare eficientă și din combaterea fraudei, nu doar din tăierea cheltuielilor sociale.
- Reforma companiilor și regiilor de stat ar trebui tratată ca o chestiune de siguranță națională.
- Fără stoparea risipei structurale, orice politică de austeritate rămâne, în viziunea lui, „cosmetică și temporară”.
- O guvernare centrată exclusiv pe tăieri nu produce dezvoltare, ci resentiment social.
- Un guvern trebuie să fie „suportabil pentru popor”, altfel legitimitatea se erodează mai repede decât deficitul.
Tișe încheie pamfletul cu o întrebare adresată premierului Ilie Bolojan: dacă reformele se aplică în principal asupra celor care nu se pot apăra, în timp ce privilegiile structurale rămân intacte, „pentru cine conducem această țară?”. Textul este semnat „Amicul tău, Alin”, autorul definindu-l explicit ca scrisoare-pamflet.
Context local: un mesaj de la Cluj într-o dezbatere națională
Pamfletul publicat în 12 februarie 2026 îl plasează pe Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, în centrul unei discuții naționale despre austeritate, reformă și cheltuirea banilor publici. Mesajul este transmis de la Cluj către București, într-un moment în care, la nivel național, se vorbește intens despre tăieri bugetare, restructurări și eficientizarea aparatului de stat.
Scrisoarea este etichetată chiar de autor ca pamflet și combină critica politică la adresa actualului Executiv cu referiri la situația companiilor de stat, a bugetelor publice și la efectele sociale ale austerității, de la burse și sporuri până la persoanele aflate în categorii vulnerabile.