În rubrica de recomandări de weekend, Cluj24 readuce în atenție celebrul personaj creat de Andrea Camilleri, comisarul Montalbano, și pune față în față romanul „Dincolo de geamandură” și adaptarea sa TV, „Giro di Boa”. Discuția pornește de la o lectură foarte personală, dar bine documentată, despre cât de mult poate surprinde filmul forța cărții.
Montalbano revine în librării: golul lăsat de Nemira, umplut de Crime Scene Press
Editura Crime Scene Press a publicat în limba română volumul „Dincolo de geamandură”, a șaptea carte din seria dedicată comisarului Montalbano, semnată de Andrea Camilleri. Astfel este acoperit un gol rămas după editura Nemira, care tradusese volumele 1–6 și 8 dintr-o serie ce depășește 30 de titluri în Italia, dar s-a oprit din publicare în 2015.
Cartea apare în aceeași traducere – autorul textului o numește, mai degrabă, o interpretare foarte inspirată – semnată de Emanuel Botezatu, cel care a conturat deja în română vocea și ritmul lui Montalbano.
În acest volum, tonul este mai întunecat decât în romanele anterioare. Comisarul se află foarte aproape de o hotărâre radicală, capabilă să-i schimbe complet existența. Nu este vorba de căsătorie, se precizează explicit, dar decizia are o greutate comparabilă în plan personal. În paralel, ancheta pe care o desfășoară este „cu totul specială”, iar deznodământul ei contează pentru el mai mult decât simpla identificare a vinovaților.
Sicilia lui Camilleri: umor tonic și critică socială
Acțiunea se desfășoară în Sicilia, locul clasic al aventurilor lui Montalbano. Autorul romanului păstrează și aici umorul tonic deja cunoscut, dar îl combină cu observații critice la adresa societății italiene, în linia celorlalte volume.
Textul amintește că romanul a apărut în 2003 și că multe dintre evenimentele la care se face trimitere pot fi, între timp, uitate. Totuși, se subliniază ideea că istoria are tendința de a se repeta, lucru pe care „îl știm cu toții”.
Pentru cititorii din Cluj, obișnuiți cu festivaluri de film și de literatură, tipul acesta de ficțiune polițistă italiană – cu accent pe context social și atmosferă – poate fi o alternativă interesantă la thriller-ele nordice deja foarte populare în librăriile locale.
De la pagină la ecran: „Giro di Boa” și provocarea gândurilor lui Montalbano
Adaptarea TV: fidelă ca acțiune, mai puțin ca profunzime
Ecranizarea romanului, filmul „Giro di Boa”, a fost lansată în 2005, cu Luca Zingaretti în rolul comisarului. Privită azi, producția este descrisă ca fiind mai puțin puternică decât cartea, chiar dacă urmează îndeaproape firul narațiunii.
Autorul textului notează că acțiunea, reacțiunea și interacțiunea sunt bine reprezentate, însă „baza construcției” – gândurile care îl frământă pe Montalbano – rămâne foarte greu, dacă nu imposibil, de transpus în imagini. Tocmai această interioritate ar da romanului o forță pe care filmul nu o poate atinge în totalitate.
Un detaliu-cheie lipsă în film
Un minus important al adaptării, consideră autorul, este absența în film a evenimentului care dă titlul volumului „Dincolo de geamandură”. Spectatorii nu ajung astfel să vadă un indiciu relevant legat de hotărârea comisarului, ceea ce afectează, în viziunea cronicarului, înțelegerea drumului interior al personajului.
Zingaretti, la episodul 11: un Montalbano tot mai confortabil în rol
În momentul acestui film, Luca Zingaretti se află la episodul cu numărul 11 din seria TV începută în 1999 și încheiată (definitiv?) în 2021, când a apărut producția „Montalbano 37 – Il Metodo Catalanotti”. Actorul își continuă parcursul plăcut, poate ușor liniar, pe care l-a avut în episoadele precedente.
Montalbano apare, ca de obicei, înconjurat de aceeași echipă din comisariatul fictiv Vigata: Augello, Fazio și inconfundabilul Catarella. În plus, revine în scenă suedeza Ingrid, un personaj real în universul seriei, fosta iubită a comisarului. Acum căsătorită cu un milionar, aceasta pare gata oricând, la un simplu telefon, să se implice în acțiuni cu iz de James Bond, neapărat dincolo de limitele legii.
Carte vs film: scorul final și de ce merită să vedem și ecranizarea
Câte puncte primește fiecare?
Autorul stabilește un scor clar în duelul carte–film: pe o scară de la 1 la 10, romanul primește 8, iar filmul 6. Se admite că nota pentru carte este probabil influențată de o doză de subiectivism, dar se argumentează că reintroducerea comisarului Montalbano pe piața de carte din România merită, în sine, un punct suplimentar.
Pentru cititorii din Cluj, obișnuiți cu rafturi pline de polițiste contemporane în librăriile din centru sau din mall-uri, această revenire a seriei lui Camilleri poate fi un motiv în plus să reia contactul cu literatura polițistă italiană clasică.
De ce să vezi totuși „Giro di Boa”
Chiar dacă romanul iese în avantaj, filmul este considerat „obligatoriu de văzut” din mai multe motive:
- interpretarea lui Luca Zingaretti, care intră tot mai bine în pielea personajului imaginat de Camilleri;
- limba italiană (descrisă cu o nuanță ironică drept „să zicem italiană”), care sună extrem de plăcut la ureche;
- imaginile spectaculoase din Sicilia, capabile să-i determine pe privitori să se ridice din fotoliu și să caute rapid un bilet de avion spre Palermo sau Catania.
Pentru clujenii tentați de city-break-uri și vacanțe mediteraneene, felul în care Sicilia este filmată poate funcționa ușor ca material promoțional turistic, pe lângă faptul că susține atmosfera polițistă.
Concluzie: hârtia câștigă, dar ecranul rămâne seducător
În această rundă „carte sau film?”, victoria îi revine lui Andrea Camilleri și romanului „Dincolo de geamandură”, însă adaptarea „Giro di Boa” își păstrează farmecul prin jocul lui Zingaretti, limbaj și peisaje.
Textul publicat de Cluj24 pe 15 februarie 2026, semnat de Valeriu Lozinski, nu doar compară două forme ale aceleiași povești, ci și marchează revenirea lui Montalbano în librăriile de la noi – o veste bună pentru cititorii și spectatorii din Cluj care caută povești polițiste cu atmosferă, umor și un strop de melancolie siciliană.