Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a vorbit marți, 20 ianuarie 2026, într-o intervenție la emisiunea ZiuaLive, despre proiectele medicale importante pentru Cluj blocate la nivel central și despre răcirea relației sale cu Ilie Bolojan, lider PNL cu funcții-cheie la nivel național.
Proiecte medicale majore, blocate pentru Cluj
În discuția de marți, Tișe a spus că una dintre cele mai mari frustrări ale sale este legată de proiectele din domeniul sănătății, pe care le consideră esențiale pentru județul Cluj, dar care nu reușesc să avanseze din cauza deciziilor luate la București. (cluj24.ro)
El a menționat, între altele:
- proiectul noului Spital de Copii din Cluj, pentru care nu au fost obținute fondurile dorite;
- preluarea și dezvoltarea Institutului de Transplant, cu ideea unui centru complex pentru mai multe tipuri de transplant;
- colaborarea ratată cu Oradea pentru proiecte medicale comune;
- stagnarea Spitalului Regional de Urgență din Florești, așteptat de ani de zile de clujeni. (cluj24.ro)
Potrivit lui Tișe, administrația județeană și-a făcut partea de treabă, însă proiectele se lovesc de amânări și refuzuri la nivel central, pe care le pune în mare măsură pe seama deciziilor politice și a orgoliilor personale, nu a unor motive tehnice. (cluj24.ro)
Relații tensionate cu lideri de la vârful PNL
Întrebat despre responsabilitatea miniștrilor și a liderilor de partid în aceste blocaje, președintele CJ Cluj a spus că a încercat să poarte discuții directe, inclusiv unele tensionate, însă fără rezultate concrete pentru județ. În opinia sa, atunci când încerci să îi confrunți pe cei care iau deciziile, reacția lor este una de respingere, ceea ce nu ajută la deblocarea proiectelor. (cluj24.ro)
Tișe susține că proiecte importante pentru comunitate sunt respinse sau amânate din motive politice, iar unii decidenți ar privi finanțarea spitalelor din Cluj prin prisma imaginii publice a liderilor locali, nu a nevoilor reale ale sistemului sanitar. (cluj24.ro)
De la colaborare strânsă la răceală cu Ilie Bolojan
Un capitol important al discuției a fost relația cu Ilie Bolojan, fost primar al Oradiei și actual președinte al Consiliului Județean Bihor, devenit între timp o figură influentă în PNL la nivel național.
Tișe a amintit că, în trecut, cei doi au avut o colaborare apropiată în administrație, inclusiv în perioada în care erau prefecți, când derulau proiecte comune între Cluj și Bihor. El a subliniat că, din perspectiva sa, proiectele implementate la Cluj au avansat mai rapid decât cele din județul vecin, considerând că administrația clujeană a fost mai performantă. (cluj24.ro)
Acum însă, spune președintele CJ Cluj, dialogul cu Bolojan și cu alți foști colegi ajunși în funcții-cheie s-a degradat vizibil. Tișe susține că îi este mult mai greu să poarte discuții instituționale reale cu oameni cu care, în trecut, se consulta frecvent pe teme administrative. (cluj24.ro)
„Au uitat de unde au plecat”: mesaj cu țintă spre București
Fără a folosi nume în fiecare frază, Alin Tișe a transmis ideea că o parte dintre liderii actuali ai PNL și-ai administrației centrale s-au schimbat odată cu funcțiile, devenind mai puțin deschiși la dialog și mai puțin ancorați în realitățile din teritoriu.
El spune că îl deranjează faptul că oameni cu care a lucrat îndeaproape și pe care îi cunoaște bine nu mai sunt dispuși să asculte argumente legate de nevoile județelor și ale comunităților locale. În opinia lui Tișe, acest tip de atitudine riscă să blocheze proiecte vitale pentru sănătate și infrastructură în Cluj și în alte județe. (cluj24.ro)
Ce înseamnă pentru Cluj declarațiile lui Tișe
Pentru clujeni, mesajul lui Alin Tișe din 20 ianuarie 2026 indică două direcții importante:
- pe de o parte, continuă presiunea publică a administrației județene pentru finanțarea marilor proiecte medicale din Cluj, în special Spitalul de Copii, Institutul de Transplant și Spitalul Regional din Florești;
- pe de altă parte, se vede tot mai clar o tensiune între o parte a liderilor PNL din teritoriu și cei aflați în poziții cheie la nivel național, tensiune care riscă să se reflecte direct în ritmul marilor investiții.
Pentru locuitorii din Cluj-Napoca și din județ, rămâne de văzut dacă aceste semnale publice se vor traduce, în următoarele luni, în deblocarea unor proiecte concrete în sănătate sau, dimpotrivă, în noi conflicte politice între centrul de la București și administrațiile locale.