Peste 7.300 de deținuți muncesc legal, iar veniturile sistemului penitenciar cresc cu 30%. Modelul clujean, extins la nivel național
Inițiativa clujeană devine exemplu pentru întreaga țară
Un proiect lansat în toamna anului 2025 în Cluj, care promovează implicarea persoanelor private de libertate în activități remunerate, a fost extins recent la nivel național. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) anunță o creștere semnificativă a numărului de deținuți care lucrează legal, contribuind astfel la creșterea veniturilor sistemului penitenciar cu aproximativ 30%.
Cum funcționează modelul și ce impact are
Strategia, dezvoltată inițial în penitenciarele din Cluj, vizează colaborarea strânsă cu mediul economic pentru a oferi prizonierilor oportunități concrete de muncă. Astfel, peste 7.300 de persoane private de libertate sunt acum angajate legal în diverse activități lucrative, ceea ce sprijină nu doar creșterea veniturilor instituțiilor penitenciare, ci și procesul de reintegrare socială a persoanelor închise.
Această implicare activă în muncă ajută la reducerea riscului de recidivă, oferind deținuților un scop și o perspectivă pozitivă pentru viitor. Prin salariile câștigate, aceștia pot susține financiar familie sau pot acumula economii pentru zilele petrecute în libertate.
Extinderea la nivel național
După ce proiectul a dat rezultate remarcabile în Cluj, Administrația Națională a Penitenciarelor a decis să extindă această inițiativă în toate unitățile penitenciare din țară. Demersurile oficiale au fost intensificate din septembrie 2025, iar luni, 24 noiembrie, ANP a confirmat oficial această extindere.
Modelul clujean, considerat de referință în domeniu, demonstrează că investițiile în ocuparea legală a deținuților reprezintă o soluție eficientă atât pentru sistemul penitenciar, cât și pentru comunitatea largă, prin reducerea infracționalității post-penitenciare.
Ce urmează
În următoarea perioadă, se va monitoriza atent implementarea proiectului în toate penitenciarele naționale, cu scopul de a identifica și depăși orice obstacol, pentru ca beneficiile să fie simțite la nivelul întregii țări. Clujeanul care inițiat această strategie poate fi considerat un model de succes pentru reformele din sectorul penitenciar românesc.
Pentru cei interesați de dezvoltarea socială și economică din Cluj și din România, acest exemplu reflectă o abordare modernă și responsabilă în gestionarea sistemului de justiție penală.