Guvernul propune reducerea indemnizației pentru titlul științific de doctor, iar măsura lovește direct în profesori, cercetători și personalul universitar din Cluj-Napoca, care vorbesc despre „bătaie de joc” și „ilegalități grosolane”.
Ce schimbări propune Guvernul pentru indemnizația de doctorat
Potrivit Art. LIV dintr-un proiect de Ordonanță de Urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în anul 2026 persoanele care dețin titlul științific de doctor ar urma să primească o indemnizație fixă de 500 de lei brut pe lună.
Suma ar fi acordată doar celor care:
- lucrează în domeniul în care au obținut titlul de doctor
- au în fișa postului atribuții obiective și cuantificabile, care pot fi verificate lunar și care arată cum este valorificată suplimentar activitatea legată de titlul de doctor
Indemnizația nu ar mai fi luată în calcul la stabilirea plafonului sporurilor.
În prezent, indemnizația pentru titlul științific de doctor este de 50% din salariul minim brut pe țară, dar plafonată la nivelul salariului minim din 2018, adică la 1.900 de lei brut. Aceasta înseamnă aproximativ 950 de lei brut lunar.
Prin noua formulă, suma ar scădea cu 450 de lei brut pe lună, adică cu aproape 47%. În mână, indemnizația ar ajunge în jur de 293 de lei, față de aproximativ 550–560 de lei cât este în prezent.
Proiectul prevede că diminuarea va produce efecte imediat după intrarea în vigoare a ordonanței, fără o perioadă de tranziție.
Profesor clujean: „Guvernul nu avea dreptul să nu respecte decizia instanței”
La Cluj-Napoca, măsura provoacă reacții puternice. Profesorul de liceu László Alexandru, de la Colegiul Național „Gheorghe Barițiu”, leagă această inițiativă de experiența sa din instanță privind plata sporului de doctorat.
El explică faptul că:
- a muncit suplimentar șase ani, între 1992 și 1998
- a susținut cinci examene universitare, scrise și orale
- a scris o carte de 400 de pagini pentru a obține titlul de doctor
Profesorul spune că plata lunară, pe care o consideră cuvenită legal pentru acest efort profesional, i-a fost suspendată în 2021 de ministrul liberal Sorin Cîmpeanu.
În 2023, László Alexandru afirmă că a câștigat definitiv și executoriu procesul intentat la Tribunalul Cluj, obținând nu doar recunoașterea dreptului la spor, ci și plata cheltuielilor de judecată și despăgubiri pentru anii în care nu i-a fost acordat.
El precizează că, printr-o așa-numită Ordonanță „trenuleț”, plata despăgubirilor a fost eșalonată pe cinci ani. Ulterior, susține că executarea a fost blocată printr-o altă ordonanță.
Potrivit afirmațiilor sale, după doi ani de la începerea plăților, în 2025 executarea deciziei judecătorești ar fi fost suspendată printr-o nouă OUG, semnată de premierul PNL Ilie Bolojan. Profesorul consideră această intervenție o „grosolană ilegalitate”, argumentând că Guvernul nu ar fi avut dreptul să decidă că nu respectă o hotărâre definitivă a instanței, după ce anunțase anterior că o va pune în aplicare pe parcursul a cinci ani.
În opinia sa, actualul proiect de reducere a indemnizației pentru titlul de doctor echivalează cu o sancțiune aplicată celor care au obținut performanțe profesionale. El afirmă că, dacă „a fi liberal” înseamnă să fie pedepsiți cei care s-au remarcat în carieră prin tăieri de venituri, atât pentru viitor, cât și pentru trecut, atunci le transmite membrilor PNL să „cânte la altă masă”.
Cercetătoare UBB din Cluj: „Cercetarea costă, conferințele costă, cărțile costă”
Nemulțumiri vin și din mediul universitar clujean. Mihaela Gligor, director al Cluj Center for Indian Studies din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, atrage atenția că reducerea indemnizației ar lovi direct în capacitatea cercetătorilor de a-și susține activitatea profesională.
Ea povestește că a fost acceptată la o conferință importantă la Lisabona, în iunie, unde:
- taxa de participare este de 100 de euro
- transportul, cazarea și masa trebuie plătite din surse proprii
Cercetătoarea subliniază că instituția în care lucrează, în calitate de cercetător științific, nu dispune de fonduri pentru astfel de deplasări în interes de serviciu și că, de fapt, nu a avut niciodată asemenea resurse.
Mihaela Gligor amintește că, în ultimii ani, a participat la conferințe internaționale la Napoli, Lausanne și Roma, toate pe banii proprii, acoperind:
- taxele de participare
- costurile de transport
- cazarea
Ea menționează și deplasări în India, tot pe fonduri personale, pentru a reprezenta institutul și România la conferințe considerate importante.
În acest context, cercetătoarea afirmă că indemnizația de doctorat reprezintă pentru mulți cercetători un sprijin esențial pentru a putea susține cheltuielile legate de activitatea științifică.
Ea atrage atenția că:
- cercetătorii nu beneficiază de alte sporuri
- aceștia muncesc pentru România prin rezultatele lor științifice
- citările și punctajele din listele de evaluare, care s-au înmulțit în ultima perioadă, nu pot fi obținute fără investiții serioase în participarea la conferințe internaționale și în programe de formare continuă
- cărțile necesare pentru a rămâne la zi cu noutățile din domeniu sunt costisitoare
- conferințele și activitatea de cercetare implică cheltuieli consistente
Mihaela Gligor remarcă și diferențele de salarizare între cercetători și cadrele didactice universitare. Ea arată că:
- fișele de post sunt armonizate
- există o lege care prevede că și salariile ar trebui să fie aliniate
Totuși, în realitate, veniturile cercetătorilor nu ajung la nivelul celor din învățământul universitar. În aceste condiții, tăierea unui spor care, pentru mulți, face diferența în bugetul lunar i se pare „o mârșăvie de neimaginat”. Cercetătoarea își exprimă speranța că Academia și universitățile vor lua poziție publică.
Lipsă de date privind impactul financiar al măsurii
Documentele publicate pe marginea proiectului de Ordonanță de Urgență arată că, în nota de fundamentare, nu este precizat:
- numărul estimat al persoanelor care ar urma să fie afectate
- economia bugetară preconizată
- impactul financiar total al măsurii
Până la acest moment, Guvernul nu a oferit explicații publice separate privind reducerea cuantumului indemnizației pentru titlul de doctor.
Măsura ar viza:
- cadre didactice
- personal universitar
- cercetători
- funcționari publici
toți cu titlu de doctor și care lucrează în domeniul în care l-au obținut.
Tensiuni crescute între Guvern și mediul academic clujean
În mediul academic din Cluj-Napoca, reacțiile legate de acest proiect indică o tensiune tot mai accentuată între autorități și personalul din educație și cercetare.
Profesorii și cercetătorii semnalează că:
- performanța profesională nu este încurajată
- cei care investesc timp, bani și muncă în formare și cercetare se simt penalizați
- reducerea indemnizației de doctorat afectează direct calitatea activității academice, într-un sistem deja considerat subfinanțat
Pentru cititorii din Cluj, miza este una locală, dar și națională: universitățile și instituțiile de cercetare din oraș – de la marile colegii, până la UBB și institutele afiliate – riscă să piardă resurse importante care susțin activitatea oamenilor de știință și a cadrelor didactice cu performanțe academice.