Știri naționale și internaționale

O nouă escaladare a crizei migranţilor. Dispute în UE privind distribuţia între ţări a 30.000 de azilanţi (comentariu AFP)

Redacția•07 noiembrie 2025

Pe scurt

Criza migranților escaladează în Uniunea Europeană, pe fondul unor dispute intense legate de distribuția a 30.000 de azilanți între statele membre, conform unui sistem prevăzut de pact care urmărește să reducă presiunea exercitată asupra țărilor din prima linie, precum Spania, Grecia sau Italia, prin stabilirea unor criterii clare, cum ar fi numărul sosirilor ilegale sau operațiunile de salvare pe mare. În acest context, fiecare stat este obligat fie să primească o cotă de migranți pe teritoriul său, fie să contribuie financiar cu 20.000 de euro pentru fiecare migrant găzduit în țările considerate suprasolicitate, însă toate statele se simt sub presiune și doresc să influențeze modul de calcul al Comisiei Europene, care va decide redistribuirea. Exemplele recente arată că Suedia a primit 300.000 de azilanți în ultimul deceniu, Belgia are centrele pline, Germania găzduiește peste un milion de refugiați ucraineni, iar Franța subliniază rolul în salvarea migranților pe mare, evidențiind complexitatea situației. Decizia Comisiei, amânată o lună, este așteptată săptămâna viitoare, urmând ca statele membre să discute despre numărul de migranți pe care îi pot reloca și contribuțiile financiare aferente, în condițiile în care trebuie realizate cel puțin 30.000 de relocări anual până la sfârșitul anului, într-un context politic tensionat, marcat de presiunea dreptei și extremei drepte, care limitează disponibilitatea de a accepta azilanți. Experții, precum Camille Le Coz de la Migration Policy Institute Europe, atrag atenția asupra delicateții echilibrului, accentuând lipsa de încredere între țările UE în gestionarea crizei. Critici vin din partea unora, între care Germania, Belgia și Olanda, către statele din prima linie, acuzate că permit doar tranzitul migranților fără a le procesa cererile de azil conform legislației europene, reproșuri minimizate de acestea. Tensiunile sunt semnificative, iar negocierile sunt complicate de suspiciuni reciproce privind avantajele sau dezavantajele pe care le-ar putea avea anumite state în acest proces, subliniind dificultatea găsirii unei soluții echitabile și eficiente pentru criza migratorie din Uniunea Europeană.

Crește tensiunea în criza migranților: Dispute în UE privind repartizarea a 30.000 de azilanți

Uniunea Europeană se confruntă din nou cu o escaladare a crizei migranților, în condițiile în care statele membre discută aprins modalitatea de distribuire a aproximativ 30.000 de azilanți. Problema centrală este stabilirea exactă a statelor care suportă cea mai mare presiune migratorie, o chestiune esențială pentru implementarea unui nou pact european privind azilul și migrația.

Noua schemă de repartizare a migranților: reducerea poverii pentru statele de primă linie

Pentru a diminua eforturile disproporționate ale unor țări precum Spania, Grecia și Italia — cele prin care trec principalele rute ale migranților — Pactul european prevede un mecanism clar de distribuție a solicitanților de azil între statele membre. Bruxelles-ul intenționează să utilizeze criterii stabilite în comun, precum numărul sosirilor ilegale pe teritoriul respectiv, dar și numărul de salvări realizate pe mare, notează Agerpres.

Potrivit acestui sistem, celelalte țări membre ale Uniunii vor fi obligate să găzduiască o cotă proporțională de migranți sau, alternativ, să contribuie financiar cu 20.000 de euro pentru fiecare persoană relocată, pentru a susține țările considerate suprasolicitate.

Presiunea migratorie resimțită pe întreg continentul

Totuși, după cum a declarat o sursă a AFP din cadrul Comisiei Europene, toate statele membre se simt presate de situația migratorie și încearcă să aibă un cuvânt de spus în privința calculului realizat de Comisie pentru repartizarea migranților.

Exemple recente ilustrează această presiune extinsă: Suedia a dorit să evidențieze faptul că a primit 300.000 de azilanți în ultimul deceniu, ceea ce reprezintă un volum considerabil pentru o țară de mărime medie. Belgia a subliniat că centrele sale de primire sunt aproape pline, iar Germania a adus în discuție sosirea a peste un milion de refugiați ucraineni de la începutul războiului din Ucraina. De asemenea, Franța a pus accent pe operațiunile maritime ce salvează migranți în încercarea lor de a ajunge în Regatul Unit.

Decizia Comisiei Europene și provocările politice

După o amânare de o lună, Comisia Europeană este așteptată să anunțe miercurea viitoare decizia oficială privind metoda de redistribuire. Ulterior, statele membre vor intra în negocieri pentru a stabili câți migranți vor accepta să primească pe teritoriul lor și ce sumă financiară sunt dispuse să contribuie. Conform planurilor, peste 30.000 de mutări ar trebui realizate anual, iar acordul final trebuie parafat până la sfârșitul lunii decembrie.

În contextul actual, dominat de presiunea tot mai mare a partidelor de dreapta și extremei drepte, întrebarea care se pune este cine mai este dispus să primească azilanți provenind din alte state ale UE? Chiar dacă numărul intrărilor ilegale a scăzut, efectele fenomenului rămân puternic resimțite peste tot.

Un echilibru fragil și lipsa încrederii între state

Camille Le Coz, directoarea think-tank-ului Migration Policy Institute Europe, atrage atenția că poziționarea statelor în acest dosar constituie un „echilibru foarte delicat”. Ea subliniază că dificultatea este majoră, mai ales într-un cadru european în care țările și-au pierdut o parte din încrederea reciprocă în gestionarea migrației.

Pe de-o parte, țări precum Germania, Belgia și Olanda reproșează celor din prima linie – Italia, Grecia sau Spania – că nu rețin migranții pentru a le procesa cererile de azil conform regulilor europene, ci permit tranzitul acestora către alte state. Pe de altă parte, aceste critici sunt adesea minimalizate de țările vizate.

Un diplomat european, care a dorit să rămână anonim, a declarat că „germanii sunt nervoși, iar tensiunile au fost foarte mari cu italienii și grecii pe marginea acestui subiect”. El a adăugat că „situația este complicată, pentru că toate statele membre se privesc unul pe altul cu suspiciune, întrebându-se dacă nu cumva alt stat va avea parte de condiții mai avantajoase”.

Concluzie

Criza migranților rămâne o provocare majoră pentru Uniunea Europeană, iar găsirea unei soluții echitabile în ceea ce privește distribuirea azilanților este încă departe de a fi rezolvată. Disputele recente arată clar că, în ciuda unor progrese legislative, solidaritatea între statele membre este testată sever, iar o înțelegere comună necesită atât compromisuri, cât și o coordonare mai eficientă.

În acest context, decizia Comisiei Europene din săptămâna viitoare va fi un pas important în definirea direcției pe care UE o va urma în gestionarea fluxurilor migratorii în anii ce vor veni.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.