Premierul Ilie Bolojan afirmă, după confirmarea recesiunii tehnice în România, că țara nu trece printr-o criză economică, ci printr-un proces de ajustare menită să stabilizeze finanțele publice și să schimbe modelul de creștere al economiei.
Articolul a fost publicat vineri, 13 februarie 2026, pe fondul criticilor venite din partea PSD.
Schimbarea modelului economic al României
Bolojan explică faptul că, la finalul lui 2025, Guvernul a început să modifice rapid modul în care funcționează economia românească.
El precizează că în 2025 România a înregistrat o creștere economică de 0,6%, în condițiile în care, în doar jumătate de an, s-a trecut de la un model bazat pe deficit și consum la unul centrat pe investiții, productivitate, exporturi și disciplină bugetară. Premierul subliniază că vechiul model, orientat spre cheltuială și aparentă prosperitate, a fost de fapt „distrugător”, iar schimbarea a început în cursul anului trecut.
Șeful Executivului susține că recesiunea tehnică recent confirmată trebuie interpretată ca un fenomen temporar, rezultat al acestor ajustări. El indică faptul că acest episod de recesiune este un cost anticipat și inevitabil al tranziției către o economie pe baze mai solide, unde creșterea și prosperitatea să fie obținute din ceea ce produce România, nu din împrumuturi tot mai mari și mai scumpe.
Premierul arată că disciplina bugetară introdusă în 2025 a permis menținerea unei creșteri de 0,6%, în pofida unei corecții fiscale de aproximativ 1% din PIB, considerată de el necesară pentru evitarea unor riscuri majore.
Dezechilibrele din 2024: deficit ridicat, creștere mică
Ilie Bolojan face și o radiografie a anului 2024, pe care îl descrie drept atipic din punct de vedere economic, cu probleme structurale serioase.
El amintește că în 2024 deficitul bugetar s-a situat aproape de 8–9% din PIB, iar deficitul extern a ajuns la 8,2% din PIB. Cu toate acestea, creșterea economică reală a fost modestă, sub 1%.
Premierul subliniază că, în mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să producă o creștere economică mult mai puternică, lucru care nu s-a întâmplat. Mai mult, reamintește că, potrivit datelor INS, în prima parte a anului 2024 România s-a aflat în recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre.
Bolojan arată că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a mers spre consum curent, cheltuieli rigide și măsuri menite să compenseze presiuni sociale și inflaționiste, nu către investiții care să susțină dezvoltarea reală a economiei. El indică faptul că avansul consumului a fost alimentat tot mai mult din importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte semnificativă din impulsul fiscal.
Premierul rezumă situația anului 2024 astfel: s-a cheltuit mult, dar creșterea a fost redusă, iar în spatele unei aparente stări favorabile, dezechilibrele economice interne și externe s-au amplificat.
Corecția fiscală din 2025 și începutul redresării
Referindu-se la măsurile adoptate anul trecut, Ilie Bolojan spune că, din iulie 2025, „contextul se schimbă fundamental” și începe procesul de redresare.
El menționează că atunci a fost realizată o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort considerabil, care a avut efecte sociale și a generat nemulțumiri. Premierul afirmă că și-ar fi dorit să existe o variantă prin care aceste costuri să poată fi evitate, însă asemenea ajustări, în teorie, ar fi trebuit să frâneze puternic economia. Cu toate acestea, datele arată că, pentru anul 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.
Bolojan compară direct cei doi ani pentru a explica direcția actuală a Guvernului: în 2024, spune el, a existat un stimul fiscal puternic, cu efect economic redus și cu acumulare de dezechilibre; în 2025, în schimb, accentul a fost pe disciplină fiscală, dar cu o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Din acest contrast, premierul concluzionează că problema de fond nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost cheltuiți.
Consolidarea fiscală și efectele pe termen lung
În mesajul său, premierul insistă că procesul de consolidare fiscală nu reprezintă un obiectiv în sine, ci o condiție de bază pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare economică durabilă.
El arată că tranziția actuală implică, temporar, o perioadă de contracție economică, văzută ca un preț necesar pentru construirea unei economii mai rezistente și mai competitive. Bolojan transmite că România nu trece printr-o criză, ci printr-o corecție economică necesară pentru a avea, pe termen lung, o economie mai stabilă și mai puternică, capabilă să aducă prosperitate durabilă.
Ce înseamnă asta pentru clujeni
Pentru cititorii din Cluj, mesajele premierului sunt relevante în contextul în care zona metropolitană Cluj-Napoca este unul dintre motoarele economice ale țării, cu investiții importante în IT, servicii și infrastructură.
Corecția fiscală și accentul pe investiții și productivitate, descrise de Ilie Bolojan, pot influența direct:
- proiectele publice și infrastructura regională,
- mediul de business local,
- precum și modul în care vor fi finanțate, pe viitor, programele publice din județ.
Premierul transmite că, deși perioada actuală aduce tensiuni și costuri sociale, scopul declarat al Guvernului este ca aceste ajustări să pună bazele unei creșteri economice sănătoase, inclusiv pentru comunități dinamice precum Clujul.