România riscă să rămână la periferia lumii bazate pe cunoaștere dacă nu își ridică rapid nivelul de educație științifică și digitală, avertizează rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Daniel David. Mesajul vine după publicarea a două rapoarte naționale realizate pentru UNICEF și vizează direct generațiile de elevi aflate acum în școală.
Ce arată noile rapoarte UNICEF despre elevii din România
Literația științifică: mai puțin de jumătate dintre elevi se descurcă funcțional
Studiile citate de Daniel David, realizate de UNICEF împreună cu platforma de testare BRIO pentru clasele I–XII, arată că:
- doar în jur de 43% dintre elevi ajung la un nivel funcțional de literație științifică, adică pot înțelege și folosi corect informații și concepte științifice de bază în situații reale;
- aproximativ 32% sunt considerați la risc, având dificultăți serioase în a interpreta și aplica noțiuni științifice simple.
Aceste date indică faptul că un număr mare de copii trec prin școală fără să dobândească abilitățile minime necesare pentru a funcționa eficient într-o societate modernă bazată pe știință și tehnologie.
Competențele digitale: performanță foarte slabă la elevi
Situația este și mai delicată în ceea ce privește competențele digitale:
- peste jumătate dintre elevi se află într-o zonă de tranziție, cu abilități incomplete sau instabile;
- doar aproximativ 8% ajung la un nivel bun de funcționare digitală;
- aproape 37% dintre elevi sunt în zona de risc, neavând competențe digitale funcționale.
Pentru un oraș precum Cluj-Napoca, care se promovează drept hub IT și universitar, aceste cifre ridică probleme serioase de perspectivă: economia locală are nevoie tocmai de generații tinere alfabetizate științific și digital, capabile să intre în industriile de vârf.
De ce vorbește Daniel David despre un risc pentru democrație și economie
Rectorul UBB subliniază că rezultatele rapoartelor confirmă și amplifică tendințele cunoscute deja din testările internaționale de tip PISA, unde România se confruntă de ani buni cu un nivel ridicat de analfabetism funcțional.
În viziunea sa:
- lipsa competențelor științifice și digitale de bază îi face pe elevi, viitorii adulți, vulnerabili la pseudoștiință, dezinformare și teorii ale conspirației;
- această vulnerabilitate afectează calitatea vieții democratice și capacitatea societății de a lua decizii informate;
- pe termen mediu și lung, economia riscă să rămână la coada Europei, iar România să devină o „colonie științifică” – adică un spațiu care consumă cunoaștere și tehnologie produse în altă parte, fără să genereze suficientă inovație proprie.
Pentru Cluj, unde universitățile și companiile de tehnologie sunt motoare majore de dezvoltare, mesajul este un semnal de alarmă: fără un sistem educațional care ridică masa critică de competențe, avantajul actual poate fi pierdut.
Ce măsuri spune Daniel David că a inițiat ca ministru al Educației
În analiza sa, Daniel David arată că rapoartele UNICEF nu aduc doar vești îngrijorătoare, ci oferă și o bază solidă pentru reformă. El amintește de o serie de măsuri începute în perioada în care a condus Ministerul Educației și Cercetării, printre care:
- reformă curriculară la nivel liceal, cu accent pe competențe și pe legătura cu viața reală;
- programe remediale pentru elevii cu dificultăți, extinse la toate ciclurile de învățământ;
- regândirea evaluărilor naționale, astfel încât să măsoare mai bine competențele reale ale elevilor;
- reducererea diferențelor dintre școli, cu accent pe decalajul dintre mediul urban și cel rural.
Rectorul UBB leagă aceste măsuri de programul său ministerial „ProViziunea–CaleaQX” și spune că își asumă direcția de politică educațională promovată atunci.
Potrivit estimării sale, dacă reformele deja adoptate ar fi puse în aplicare consecvent, în 4–5 ani s-ar putea vedea:
- o creștere vizibilă a calității educației și cercetării, inclusiv în clasamente naționale și internaționale;
- o reducere semnificativă a analfabetismului funcțional;
- o valorificare mai bună a inteligenței și creativității elevilor și studenților români.
Ce înseamnă aceste date pentru Cluj și pentru părinți
Pentru Cluj-Napoca, oraș universitar și centru IT, mesajul rectorului UBB are o relevanță directă:
- universitatea atrage anual mii de tineri din toată țara, inclusiv din generațiile analizate în rapoartele UNICEF;
- companiile din Cluj au nevoie de tineri cu gândire critică, cunoștințe științifice solide și abilități digitale reale, nu doar de utilizare superficială a tehnologiei.
Pentru părinți și profesori, cifrele prezentate pot fi un prilej de reflecție: copiii au nevoie nu doar să „ia note bune”, ci să învețe să înțeleagă informația, să o pună sub semnul întrebării și să o folosească practic.
Concluzie: fereastra de timp este scurtă
Avertismentul transmis astăzi, 6 februarie 2026, de la Cluj, de rectorul UBB, este clar: dacă România nu tratează educația științifică și digitală ca pe o prioritate reală, riscă să rămână dependentă de produsele și deciziile altora.
Pentru un oraș ca Clujul, care se bazează tot mai mult pe cunoaștere, cercetare și inovație, viitorul depinde de modul în care aceste semnale de alarmă se vor transforma în politici publice consecvente și în schimbări reale în școli – de la ciclul primar până la liceu și facultate.