Știri naționale și internaționale

Negocieri Ucraina – SUA cer, în continuare, autorităților de la Kiev să renunţe la Donbas

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

Negocierile tensionate dintre Ucraina și SUA privind conflictul din Donbas continuă, Washingtonul cerând Kievului să renunțe la această regiune strategică, un demers ferm respins de autoritățile ucrainene, care refuză să cedeze teritoriile controlate parțial de Rusia sau de forțele proprii, susținându-și poziția prin sondaje conform cărora 75% dintre cetățenii ucraineni se opun abandonării Donbasului, zona fiind și cea mai puternic fortificată și apărată pe linia frontului. În contextul invaziei ruse din 2022, cel mai grav conflict armat din Europa postbelică, discuțiile purtate la Berlin între președintele Volodimir Zelenski și negociatorii americani, inclusiv Steve Witkoff și Jared Kushner, au evidențiat divergențe importante, în timp ce SUA se poziționează drept mediator între Kiev și Moscova, dar nu oferă încă detalii concrete privind garanțiile de securitate cerute de Ucraina, una dintre condițiile sine qua non fiind aderarea la NATO pentru protecție împotriva unor noi agresiuni rusești. Ucraina este însă dispusă să organizeze alegeri în termen de 100 de zile, așa cum a sugerat președintele Donald Trump, dar doar în condițiile unui armistițiu care încă nu a fost acceptat de Rusia, iar negocierile evită în prezent subiectul unei amnistii integrale pentru combatanți, eliminată din propunerile americane, având în vedere acuzațiile grave de crime de război aduse armatei ruse. Alte puncte sensibile includ statutul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de forțele ruse, asupra căreia nu s-au înregistrat progrese concrete, iar întâlnirile de la Berlin reunesc, pe lângă liderii ucraineni și americani, oficiali europeni importanți precum președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general NATO Mark Rutte și lideri din Marea Britanie, Italia, Olanda, Polonia și Suedia, toți angajați în căutarea unui posibil acord de pace durabil pentru Ucraina, o miză deosebit de complexă în contextul geopolitic european actual.

În contextul negocierilor tensionate dintre Ucraina şi Statele Unite privind conflictul din regiunea Donbas, surse apropiate dosarului au declarat pentru AFP că Washingtonul continuă să ceară autorităţilor de la Kiev să accepte o retragere din această zonă, o poziţie ce intră în conflict direct cu refuzul ferm exprimat de Ucraina. „Vladimir Putin urmăreşte obţinerea de teritorii, iar americanii spun că Ucraina trebuie să se retragă”, a explicat această sursă. „Este remarcabil faptul că SUA par să susţină poziţia Rusiei în această chestiune”, a adăugat ea, citată de Agerpres.

Washingtonul încearcă să joace rolul de mediator în disputa dintre Kiev şi Moscova, în timp ce conflictul declanşat de Rusia la începutul anului 2022 continuă să genereze cea mai gravă criză militară din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu un bilanţ tragic de sute de mii de victime şi răniţi.

Contextul strategic: Donbas, o zonă-cheie a conflictului

Zona industrială Donbas cuprinde regiunile Lugansk şi Doneţk, primul fiind aproape integral sub controlul forţelor ruse, în timp ce în Doneţk armata ucraineană controlează aproximativ 20% din teritoriu. Potrivit unui sondaj recent, 75% dintre ucraineni se opun cedării acestui teritoriu crucial.

Pe lângă valoarea sa economică şi teritorială, Donbas reprezintă partea cel mai solid fortificată a frontului, cu un inel vast de oraşe fortificate şi o reţea imensă de tranşee şi câmpuri minate.

Dezbateri intense la Berlin pe fondul negocierilor

O întâlnire importantă s-a desfăşurat luni dimineaţă între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi negocitorii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, în a doua zi a discuţiilor ce au loc la Berlin. Dacă Witkoff a vorbit despre „progrese semnificative” după prima rundă, oficialii ucraineni s-au arătat mai prudenţi.

„S-a analizat în detaliu fiecare punct-cheie iar preşedintele a prezentat clar poziţiile noastre, ceea ce este util pentru interlocutorii noştri”, a precizat un oficial ucrainean pentru AFP.

În plus, deşi unele instituţii de presă au speculat altceva, Kievul nu a renunţat la planul de aderare la NATO, pe care îl vede ca pe o garanţie esenţială împotriva unui eventual alt atac rusesc. „Americanii nu oferă acum detalii despre garanţiile de securitate”, a adăugat sursa.

Condiţii pentru alegeri şi armistiţiu

Ucraina este dispusă să organizeze alegeri în termen de 100 de zile, aşa cum a solicitat preşedintele american Donald Trump, însă sub condiţia crucială a unui armistiţiu cu Rusia. „Putem organiza voturi dacă se insistă, dar securitatea este esenţială”, a spus oficialul ucrainean.

El a ridicat însă un semn de întrebare privind disponibilitatea efectivă a SUA de a-l determina pe Putin să accepte încetarea focului, subliniind că, până acum, acesta a refuzat. De asemenea, momentul de la care vor începe să curgă cele 100 de zile până la alegeri nu este încă clar definit.

Situaţia centralei nucleare Zaporojie şi amnistia conflictului, subiecte deschise

O altă problemă delicată rămâne statutul centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată de 2 ani sub control rus în sudul Ucrainei. În ciuda unor discuţii, încă nu s-a ajuns la un acord clar referitor la această temă.

În ceea ce priveşte o eventuală amnistie totală pentru toţi combatanţii implicaţi în conflict, punctul a fost înlăturat din propunerile americane încă din noiembrie 2023, în cursul unor runde precedente de negocieri la Geneva. Pentru Ucraina, care acuză armata rusă de multe crime de război, această clauză reprezenta o problemă inacceptabilă.

Discuţii de amploare la Berlin cu lideri europeni şi occidentali

În această seară, Berlinul va găzdui o rundă de negocieri reprezentate de lideri cheie ai lumii occidentale, decisă să susţină un acord de pace pentru Ucraina. Printre cei prezenţi se numără preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi secretarul general al NATO, Mark Rutte. De asemenea, la discuţii vor lua parte cancelarul german Friedrich Merz, reprezentanţi ai Marii Britanii, Italiei, Olandei, Poloniei şi Suediei.

Pe fondul acestor evenimente, Volodimir Zelenski continuă dialogul la Berlin cu emisarii preşedintelui american şi experţii europeni, încercând să găsească un echilibru în negocieri care să asigure integritatea teritorială a Ucrainei și securitatea pe termen lung a regiunii.

Aceste negocieri cruciale se desfăşoară într-un moment cheie al conflictului și ar putea influența direcţia războiului și contextul geopolitic pe termen mediu și lung. România și întreaga regiune urmăresc cu atenţie evoluţiile, dată fiind proximitatea și riscurile implicite ale unui deznodământ nefavorabil.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.