Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Moscova avertizează că nu va accepta modificări în favoarea Ucrainei la planul de pace propus de Statele Unite

Redacția26 noiembrie 2025
Moscova avertizează că nu va accepta modificări în favoarea Ucrainei la planul de pace propus de Statele Unite

Pe scurt

Moscova avertizează ferm că nu va accepta nicio modificare a planului de pace propus de Statele Unite care să favorizeze Ucraina, subliniind că nu va face concesii sau pași înapoi în pozițiile sale privind aspectele cheie ale conflictului, inclusiv cele legate de operațiunea militară specială. Serghei Riabkov, viceministrul rus de Externe, a apreciat eforturile administrației Trump în căutarea unor soluții logice și raționale, însă a reiterat că poziția Rusiei rămâne consecventă, orientându-se către cauzele profunde ale crizei. El a menționat summitul din Alaska dintre Vladimir Putin și Donald Trump drept punct de plecare în negocieri, fără a detalia acordurile. Riabkov a făcut un apel către mass-media pentru responsabilitate maximală în gestionarea informațiilor legate de planul de pace și avertizează împotriva provocărilor ce pot afecta procesul. De asemenea, a criticat natura contradictorie a acțiunilor Washingtonului, în ciuda declarațiilor oficiale de sprijin pentru un dialog normalizat. Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a dezmințit relatările despre negocieri detaliate cu SUA la Abu Dhabi legate de acest plan, afirmând că planul nu a fost încă discutat pe larg cu Moscova. Varianta inițială a planului propus de SUA prevede cedarea efectivă regiunii Donbas către Rusia, transformarea acesteia în zonă demilitarizată, înghețarea liniei frontului, limitarea armatei ucrainene la 600.000 de soldați, garantarea securității Ucrainei fără aderare la NATO și fără trupe străine pe teritoriul său, precum și utilizarea a 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei, în condiții de contribuție europeană echivalentă. Ucraina și aliații europeni au propus modificări prin contrapropuneri care includ începerea negocierilor de la linia frontului actuală și numai după armistițiu, creșterea limitelor armatei ucrainene, desfășurarea de trupe străine, eliminarea angajamentului de neaderare la NATO și impunerea Rusiei să plătească despăgubiri, păstrând activele înghețate până la plata completă. Președintele Putin a calificat planul inițial ca o bază solidă pentru un acord de pace final, avertizând că va respinge orice revizuire majoră favorabilă Ucrainei. Întâlnirile viitoare între Donald Trump și Volodimir Zelenski, precum și vizitele emisariului Trump în Rusia, sunt așteptate să clarifice și să stabilească forma finală a planului de pace, dar poziția Rusiei rămâne fermă în neacceptarea modificărilor ce avantajează semnificativ Ucraina, menținând tensiunea și incertitudinea în procesul de soluționare a conflictului ruso-ucrainean.

Moscova avertizează că nu va accepta modificări în favoarea Ucrainei la planul de pace propus de Statele Unite

Moscova respinge modificările favorabile Ucrainei la planul de pace propus de SUA

Rusia a reiterat neagația sa fermă față de orice ajustare a planului de pace prezentat de Statele Unite care să avantajeze Ucraina, subliniind că nu intenționează să facă concesii în ceea ce privește punctele esențiale ale acordului, inclusiv cele legate de „operațiunea militară specială”. Declarația a fost făcută de Serghei Riabkov, viceministrul de Externe rus, în cadrul unei conferințe de presă citate de agenția RIA Novosti.

Diplomatul rus a apreciat totuși „eforturile administrației Trump în căutarea unor soluții logice și a unor rezultate raționale” și a menționat că există mai multe variante ale planului de pace, care fac parte din procesul negociator. Riabkov a evidențiat că poziția Rusiei a rămas constantă încă de la început și că aceasta se concentrează pe aspectele fundamentale ale crizei ce a durat mult timp.

Un moment cheie, conform lui Riabkov, l-a reprezentat summitul din august desfășurat în Alaska, între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. Acest eveniment este privit drept punctul de referință pentru orice analiză și eventuală negociere a planului actual sau a uneia viitoare. Cu toate acestea, viceministrul nu a oferit detalii despre eventualele înțelegeri dintre cei doi lideri.

În contextul recentelor speculații și informații scurse în presă privind variantele planului de pace și negocierile ruso-americane, reprezentantul Moscovei a făcut un apel puternic către mass-media pentru a manifesta responsabilitate și a evita să fie influențați de provocări, deoarece situația este extrem de sensibilă.

Referitor la relațiile bilaterale ruso-americane, Riabkov a remarcat un discurs oficial american favorabil îmbunătățirii dialogului, dar a subliniat contradicțiile evidente dintre declarații și acțiunile Washingtonului, ceea ce complică procesul de normalizare al relațiilor.

Tot miercuri, consilierul pentru politică externă al președintelui Putin, Iuri Ușakov, a contrazis informațiile despre o presupusă întâlnire ruso-americană la Abu Dhabi privind planul de pace american, afirmând că acesta nu a fost discutat în detaliu cu Rusia. În ultimele zile, planul a fost dezbătut intens de SUA împreună cu Ucraina și aliații europeni ai acesteia, în urma cărora s-au propus schimbări pentru a favoriza Kievul.

Variantă finală a planului va fi clarificată în cadrul unei întâlniri viitoare între Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în pregătirea unei vizite în Statele Unite. De asemenea, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, urmează să plece într-o nouă misiune la Moscova pentru discuții directe cu Putin.

Iuri Ușakov a menționat că în versiunea inițială a planului american, „multe prevederi sunt acceptabile pentru Rusia”, în timp ce altele necesită negocieri suplimentare. Totodată, a calificat drept „total neconstructiv” varianta modificată propusă de Ucraina și aliații săi europeni. Președintele Putin a apreciat documentul inițial, ce cuprinde 28 de puncte, drept o „bază pentru un acord de pace final” și a avertizat cu fermitate că nu va accepta nici o modificare majoră în favoarea Ucrainei.

Detalii esențiale ale planului inițial SUA

Planul american inițial prevede, în principal, ca Rusia să primească controlul efectiv asupra întregii regiuni Donbas, cu transformarea părții neocupate încă în zonă demilitarizată. Linia frontului actuală ar urma să fie înghețată, iar forțele armate ucrainene limitate la un efectiv de 600.000 de militari. În plus, Ucraina ar beneficia de garanții de securitate din partea Occidentului, însă fără aderarea la NATO și fără prezența trupelor străine pe teritoriul său.

Un alt element notabil este utilizarea celor aproximativ 100 de miliarde de euro din activele Rusiei înghețate în Occident pentru reconstrucția Ucrainei, cu condiția unei contribuții echivalente din partea Europei. În acest context, Statele Unite ar obține profituri din participarea la acest proces de refacere economică.

Propunerile Ucraina și ale aliaților europeni

În contrapropunerea lor, Ucraina și susținătorii europeni au solicitat ca negocierile să înceapă de la linia frontului actuală și doar după încheierea unui armistițiu. De asemenea, au cerut creșterea plafonului efectivului militar ucrainean la 800.000 de soldați și desfășurarea unui contingent de trupe străine pe teritoriul țării, o idee respinsă vehement de Rusia.

Alte puncte controversate includ eliminarea angajamentului Ucrainei de a nu adera la NATO, înlocuindu-l cu o formulare referitoare la lipsa consensului în cadrul Alianței, precum și cererea ca Rusia să plătească toate daunele provocate de război, menținând blocate activele înghețate până la plata integrală a compensațiilor.

În acest context tensionat, Moscova rămâne fermă pe poziții și avertizează că orice concesie substanțială în favoarea Ucrainei nu va fi acceptată, amplificând incertitudinea asupra viitorului negocierilor privind încheierea crizei din Ucraina.


Foto: Wikipedia

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.