Știri naționale și internaționale

Ministrul Agriculturii va propune un mecanism de protecţie pentru toate produsele agroalimentare atunci când inflaţia depăşeşte 5%

Redacția•30 noiembrie 2025

Pe scurt

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, propune implementarea unui mecanism legislativ care să protejeze produsele agroalimentare în situațiile când inflația depășește pragul de 5%, similar intervențiilor BNR la cursul leu-euro, pentru a asigura stabilitatea prețurilor și puterea de cumpărare a românilor. Acest mecanism ar activa plafonarea adaosului comercial doar în momentele cu inflație ridicată, lăsând piața liberă când inflația scade sub 5%, evitând astfel intervențiile permanente în piață. Măsura se dorește a fi adoptată prin lege, nu prin ordonanțe guvernamentale, pentru transparență și susținere parlamentară, urmând să intre în vigoare înainte de expirarea actualei plafonări la 31 martie 2026. Barbu susține că plafonarea adaosului comercial, instituită din iulie 2023, a contribuit la reducerea inflației de la 12,8% la 5,5%, deși inițial criticată de analiști, și subliniază necesitatea monitorizării stricte a speculațiilor de preț în perioadele festive, unde Consiliul Concurenței trebuie să verifice posibile practici comerciale neloiale sau transferul marjelor către alte categorii de produse agroalimentare. Oficialul evidențiază impactul creșterii prețurilor la energie și combustibili asupra inflației alimentare, solicitând intervenții eficiente și verificări clare pentru protejarea consumatorilor vulnerabili în întreg lanțul agroalimentar. În context, președintele Consiliului Concurenței a opinat că plafonarea nu mai este eficientă pe termen lung, deoarece piața s-a adaptat și au apărut scumpiri în alte segmente. Datele INS arată o inflație anuală de 9,8% în octombrie 2025, cu creșteri semnificative la mărfurile nealimentare și servicii, situație ce subliniază importanța unui cadru legislativ coerent pentru controlul prețurilor agroalimentare în România.

Ministrul Agriculturii propune un mecanism de protecție pentru produsele agroalimentare la inflație peste 5%

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat o propunere importantă care vizează instituirea unui mecanism legislativ ce va proteja toate produsele agroalimentare când inflația depășește pragul de 5%. Acest mecanism ar interveni în piață doar în perioadele cu inflație ridicată, iar când inflația scade sub acest nivel, piața ar funcționa liber, fără restricții.

„Sunt de acord să nu mai intervenim în piață. Am intervenit anul trecut când inflația depășea 12%, iar această intervenție era necesară pentru a proteja atât consumatorii, cât și fermierii”, a explicat într-un interviu pentru AGERPRES ministrul Agriculturii.

Necesitatea intervenției de stat și impactul plafonării adaosului comercial

Florin Barbu a subliniat că plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază a avut un rol esențial în stabilizarea prețurilor la poarta fermei și, în consecință, în reducerea inflației. El a explicat că, în absența plafonării, comercianții ar putea solicita fermierilor prețuri mai mari pentru a-și asigura marje de profit crescute, ceea ce ar duce la scumpiri suplimentare pentru consumatori.

Această măsură, introdusă prima oară în iulie 2023 și fiind în prezent valabilă până în martie 2026, a fost criticată inițial de unii analiști economici, acuzați că ar distorsiona piața. Ulterior, însă, aceștia au recunoscut că intervenția a avut un efect pozitiv, contribuind la scăderea inflației de la aproape 13% la 5,5%.

O legislație clară, adoptată de Parlament, pentru stabilitate pe termen lung

Ministrul Agriculturii a precizat că dorește ca această măsură să capete statutul unei legi, adoptată de Parlament, și nu prin ordonanțe guvernamentale, pentru a elimina orice suspiciune de intervenție discreționară.

„Am discutat deja cu colegii din Parlament, în special din grupul PSD, și urmează să abordez și celelalte formațiuni politice. Voi avea apoi o discuție cu premierul, pentru a asigura că această lege va fi adoptată până la expirarea actualei măsuri de plafonare, pe 31 martie 2026”, a explicat Florin Barbu.

Controlul speculațiilor în perioada sărbătorilor și rolul Consiliului Concurenței

Având în vedere creșterea prețurilor în sezonul sărbătorilor de iarnă, ministrul a atras atenția asupra necesității unei monitorizări atente a pieței pentru a combate specula.

„Este firesc ca în această perioadă să apară speculații, dar atribuția Consiliului Concurenței este să verifice și să sancționeze orice practică comercială neloială sau înțelegeri restrictive între retaileri sau producători”, a spus ministrul Agriculturii.

El a subliniat că a solicitat autorităților competente să efectueze verificări detaliate, mai ales să analizeze dacă marja de profit eliminatedă la produsele alimentare de bază nu a fost trecută către alte produse agroalimentare.

Legătura dintre costurile energiei și creșterea prețurilor din agricultură

Florin Barbu a mai remarcat că majorarea prețurilor la energie electrică și combustibili influențează în mod direct costul produselor agroalimentare și, implicit, nivelul inflației.

„Trebuie să intervenim și aici, pentru că aceste costuri suplimentare se reflectă în prețul alimentelor și contribuie la creșterea prețurilor din economie”, a completat ministrul.

Contextul economic și reacțiile pieței

Măsura plafonării adaosului comercial a fost introdusă prin OUG 67/2023 pe o durată inițială de 90 de zile, însă s-a prelungit ulterior prin multiple ordonanțe până în martie 2026. Aceasta urmărește să protejeze consumatorii vulnerabili și să asigure o concurență corectă pe piața agroalimentară.

Cu toate acestea, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a opinat recent că plafonarea prețurilor nu ar trebui extinsă deoarece și-a pierdut eficacitatea, iar piața s-a recalibrat, înregistrându-se scumpiri în alte categorii de produse.

Datele oficiale arată că în octombrie 2025 inflația anuală a fost de 9,8%, cu o creștere a prețurilor pentru mărfurile nealimentare de 10,96%, servicii cu 10,52%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu 7,57%.

În concluzie, ministrul Agriculturii propune un mecanism flexibil de intervenție, comparabil cu modul în care BNR gestionează cursul de schimb, pentru a asigura echilibrul pe piața agroalimentară și a proteja beneficiarii finali – consumatorii și producătorii – în fața fluctuațiilor puternice ale inflației. Această abordare legislativă ar putea deveni un model pentru gestionarea crizelor economice din sectorul agricol în viitorul apropiat.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleHomepage

Articole similare

ANM a transmis o informare de intensificări ale vântului și precipitații, predominant sub formă de ninsori, până luni seara pentru cea mai mare parte a țării

Meteorologii ANM au emis o informare importantă privind intensificările vântului și precipitații, predominant sub formă de ninsoare, valabilă până luni seara, 29 decembrie, pentru cea mai mare parte a țării. Vântul va avea rafale semnificative în nordul Moldovei și vestul Olteniei, cu viteze între 50 și 70 km/h, iar în Carpații Meridionali și Orientali intensificările vor fi mai puternice, cu rafale de 90 – 110 km/h la altitudini mari, ceea ce va determina viscolirea zăpezii depuse. Pe parcursul zilei de sâmbătă, vântul va crește în regiunile estice, sud-estice și sud-vestice, apoi se va extinde în aproape toată țara, amplificând senzația de frig, cu rafale de 40 – 60 km/h, iar la munte, temporar, acestea vor depăși 70 – 90 km/h. Precipitațiile vor fi temporar sub formă de ninsoare în zonele montane din Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și estul Munteniei, cu depuneri de zăpadă între 5 și 10 cm, iar în Carpații Meridionali și Orientali stratul de zăpadă poate ajunge local la 15 – 20 cm. Se preconizează formarea ghețușului sau poleiului pe arii restrânse. Meteorologii au emis și două coduri galbene, valabile pe perioada 27-29 decembrie, pentru intensificări ale vântului și ninsori viscolite, cu vizibilitate redusă sub 100 m în zone precum Maramureș, Transilvania, Moldova și Dobrogea, iar un cod portocaliu va fi în vigoare la munte, în Carpații Meridionali și de Curbură, unde rafalele vor depăși 110 – 130 km/h, va ninge viscolit, vizibilitatea va fi sub 50 m, iar stratul de zăpadă va fi troienit. În aceste condiții, în Moldova și local în Transilvania, vântul va suflă cu putere, iar ninsoarea viscolită va afecta semnificativ vizibilitatea și siguranța rutieră. Această avertizare ANM este esențială pentru evitarea situațiilor periculoase în trafic și pentru pregătirea corespunzătoare în fața condițiilor meteo extreme de iarnă.

Ce tendințe vor defini piața de smartphone-uri în 2026

Piața europeană de smartphone-uri se confruntă cu provocări semnificative în 2025, marcând o scădere de 9% în livrări, până la 28,7 milioane de unități, reflectând astfel cea mai slabă performanță regională globală, într-un context marcat de cerere redusă și incertitudine economică. Această realitate accentuează tendința consumatorilor de a căuta dispozitive durabile, performante și care oferă valoare reală pe termen lung, păstrându-le în medie peste trei ani și orientându-se spre modele care se adaptează eficient diverselor scenarii de utilizare. În plus, Uniunea Europeană promovează un consum responsabil, susținut de noile reguli de ecodesign introduse în 2025, care impun standarde stricte pentru rezistența la căderi, praf și apă și asigură o baterie ce păstrează cel puțin 80% din capacitate după 800 cicluri de încărcare, prelungind astfel durata reală de viață a telefonului și reducând nevoia de înlocuire frecventă. În paralel, inovațiile tehnologice se concentrează pe optimizarea inteligentă a resurselor, combinând procesoare de nouă generație, unități NPU dedicate și algoritmi AI avansați pentru a extinde autonomia și performanța efectivă, reducând consumul inutil de energie și sporind eficiența în utilizare. Nu în ultimul rând, calitatea camerelor foto devine un criteriu esențial în procesul de selecție, utilizatorii dorind performanțe ridicate în lumină scăzută, stabilizare video, reproducere naturală a culorilor și o interfață intuitivă, transformând fotografia mobilă într-o experiență completă care răspunde noilor exigențe ale pieței. Astfel, piața de smartphone-uri în 2026 va fi modelată de echilibrul între durabilitate, performanță reală și inovare tehnologică, pe fondul unui consum mai conștient și responsabil.

Americanii de la Garmin închiriază 8.000 mp de birouri în United Business Center Cluj, cea mai mare tranzacție ca suprafață pe piața birourilor din afara Capitalei în 2025

Americanii de la Garmin au închiriat un spațiu de birouri de 8.000 mp în United Business Center (UBC) Cluj, marcând astfel cea mai mare tranzacție ca suprafață pe piața birourilor din afara Bucureștiului în 2025. Din noile lor birouri, peste 550 de specialiști Garmin continuă să colaboreze cu echipele globale pentru a dezvolta produse inovatoare în segmente cheie precum auto, aviație, marină, outdoor și fitness. Potrivit Aida Țicudean, director Garmin Cluj, noul spațiu este conceput pentru o creștere sustenabilă, oferind un mediu modern, colaborativ și funcțional, cu acces facil la facilități urbane esențiale, iar partenerii aleși au sprijinit eficient procesul de relocare pentru a răspunde tuturor așteptărilor companiei. Grupul Iulius a dezvoltat rețeaua UBC la nivel național, care include acum trei clădiri premium în Cluj-Napoca, patru în Timișoara, șapte la Iași, plus Palas Campus Iași, însumând o suprafață totală de 242.000 mp integrate în proiecte mixte. Silviu Băbțan, Office Buildings Manager UBC Cluj, a subliniat că această colaborare reprezintă nu doar cea mai mare tranzacție din afara Capitalei în 2025, dar și relocarea singurului centru de dezvoltare Garmin din România, consolidând astfel poziția Clujului ca un hub important pentru inovație și afaceri de top în țară. Acest parteneriat reflectă dinamica pieței imobiliare de birouri regionale și orientarea firmelor globale către orașe-cheie din România, oferind oportunități semnificative de creștere și dezvoltare în sectorul tech și business.