Restaurantele din Cluj-Napoca trec printr-o perioadă financiară foarte dificilă, cu scăderi semnificative ale vânzărilor la început de an și cheltuieli în creștere pe aproape toate palierele, arată o analiză realizată de antreprenorul clujean Sandu Băbășan. Acesta susține că orașul a ajuns la un „plafon psihologic al prețurilor”, iar multe localuri sunt deja la limită.
Scăderi puternice ale încasărilor în ianuarie
Potrivit analizei prezentate de Sandu Băbășan, luna ianuarie ar fi adus, pentru o parte dintre restaurantele din Cluj-Napoca, o diminuare medie a încasărilor de aproximativ 27%.
Cele mai afectate ar fi unitățile mari, cu peste 100 de locuri. Explicația nu ține doar de numărul mai mic de clienți, ci mai ales de faptul că oamenii cheltuie, în medie, mai puțin decât înainte.
Antreprenorul subliniază că nu este vorba doar despre o reducere de trafic: clienții care vin comandă mai puține produse, iar valoarea bonului mediu scade. El exemplifică printr-o situație în care un restaurant care înainte avea 1.000 de clienți și încasa 100.000 de lei, acum poate are 900 de clienți, dar încasează doar 73.000 de lei, diferența fiind dată în principal de valoarea bonului.
„Nu vorbim doar despre mai puțini clienți, ci despre faptul că oamenii au cheltuit mai puțin”, afirmă Băbășan.
Clienții vin, dar lasă mai puțini bani
Analiza indică o schimbare clară în comportamentul de consum al clujenilor care ies la restaurant. Chiar și în situațiile în care scăderea numărului de vizitatori este mică, încasările ar fi mult mai reduse pentru că oamenii comandă mai puțin.
În logica prezentată, structura consumului s-a modificat: clienții renunță la unele produse, aleg variante mai ieftine sau simplifică mesele luate în oraș, ceea ce apasă direct pe cifra de afaceri a localurilor.
„Dacă un restaurant avea 1.000 de clienți și încasa 100.000 de lei, acum poate a avut 900 de clienți și a încasat 73.000 de lei. Diferența majoră s-a simțit în valoarea bonului mediu”, explică antreprenorul.
Costuri tot mai mari și presiune pe cash flow
În paralel cu diminuarea veniturilor, operatorii din HoReCa se confruntă cu taxe mai ridicate, creșterea prețurilor la materia primă și facturi mari la utilități.
Pentru restaurantele mari, unde costurile fixe sunt importante, orice scădere de încasări se vede rapid în fluxul de numerar.
„Taxele au crescut, materia primă s-a scumpit, iar presiunea financiară a devenit constantă. Pentru restaurantele mari, structura de cost este rigidă și orice scădere de venit se vede imediat în cash flow”, spune Băbășan.
În schimb, localurile mici, cu aproximativ 20–25 de locuri, ar fi reușit să se adapteze mai bine contextului datorită unei structuri de cost mai flexibile și cheltuielilor fixe mai reduse.
Lanț de datorii între restaurante și furnizori
Efectele nu se opresc însă la nivelul restaurantelor. Sandu Băbășan arată că presiunea financiară se transmite și către furnizori, prin întârzieri la plată și acumularea de datorii, generând un „cerc vicios” în întregul ecosistem HoReCa.
El descrie situația unui restaurant care, în trecut, încasa 1.000 de lei și știa că din această sumă trebuie să achite 300 de lei pentru bere, 400 de lei pentru carne și 100 de lei pentru cafea. Acum, încasările nu mai acoperă integral aceste sume, ceea ce duce la amânări de plăți și rostogolirea datoriilor de la o lună la alta.
„De aici începe cercul vicios al amânărilor și al datoriilor de la o lună la alta”, transmite antreprenorul.
Evenimentele de sezon nu mai aduc „gură de oxigen”
Data de 14 februarie, considerată de obicei o zi foarte bună pentru restaurante, nu ar fi adus, în acest an, o creștere consistentă a vânzărilor în Cluj-Napoca.
Operatorii și-au pus apoi speranțele în perioada de început de primăvară, în special în ziua de 1 martie, dar Sandu Băbășan atrage atenția că există riscul ca aceste așteptări să fie prea optimiste.
„14 februarie a fost așteptat ca un moment de respiro dar nu s-a simțit aproape nimic în încasări. Acum speranțele sunt legate de 1 martie însă există riscul ca aceste așteptări să fie doar proiecții optimiste ale operatorilor”, spune acesta.
Estimările prezentate arată că peste 60% dintre afacerile din domeniu ar fi încheiat luna ianuarie cu pierderi, ceea ce amplifică vulnerabilitatea sectorului.
Tinerii beau mai puțin alcool și schimbă piața
Un alt element semnalat în analiză ține de schimbarea generațională. Tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani ar consuma mai puțin alcool decât generațiile precedente, fiind mai atenți la sănătate, la nutriție și la imaginea produselor.
Această schimbare de comportament se răsfrânge și asupra industriei berii și, implicit, asupra vânzărilor din restaurante.
„Tinerii sunt mult mai atenți la sănătate, la nutriție și la imaginea produselor pe care le consumă. În percepția lor, alcoolul este un produs nesănătos, iar trendul global indică o posibilă scădere continuă a consumului în următorii ani”, explică Băbășan.
Observațiile se aliniază unor tendințe mai largi din piață, în care stilul de viață și prioritățile consumatorilor se schimbă, influențând direct felul în care aceștia folosesc serviciile HoReCa.
De ce preferă clujenii tot mai des să mănânce acasă
În analiza sa, Sandu Băbășan punctează și impactul chiriilor și utilităților asupra afacerilor din Cluj-Napoca. El afirmă că poziția chiriilor ar fi ajuns la niveluri care nu mai reflectă realitatea economică, în timp ce costurile cu utilitățile rămân ridicate.
În același timp, statul ar solicita mai multe resurse fiscale tocmai într-un moment în care marjele de profit sunt foarte mici.
În fața acestor realități, mulți clujeni își reevaluează cheltuielile și aleg tot mai des să gătească acasă. Grătarul din curte sau de pe balcon devine, în această logică, o alternativă reală la ieșirile la restaurant pentru o familie.
„Oamenii își fac un calcul simplu și aleg tot mai des să mănânce acasă. Grillul din curte sau de pe balcon devine alternativă reală pentru bugetul unei familii”, spune antreprenorul.
„Plafon psihologic al prețurilor” în restaurantele din Cluj
Potrivit analizei, prețurile din meniurile restaurantelor din Cluj-Napoca ar fi ajuns la un punct în care o parte tot mai mare dintre clienți nu mai este dispusă să le accepte cu aceeași frecvență.
Rezultatul: oamenii caută soluții mai ieftine, iar gătitul acasă devine tot mai atractiv.
„Toată lumea vede prețurile mari din meniuri și presupune că patronii se îmbogățesc. În realitate, majoritatea se luptă pentru supraviețuire”, spune Băbășan.
Contextul economic mai general indică faptul că industria ar lucra cu marje de profit estimate la doar 3–5%. În aceste condiții, orice creștere fiscală sau reducere a cererii poate grăbi închiderea unor localuri.
Antreprenorul avertizează că, dacă nu se înțelege că modelul actual de funcționare este împins la limită, numărul spațiilor comerciale goale din oraș va crește.
„Dacă nu înțelegem că modelul actual este forțat la maximum, vom vedea tot mai multe spații goale în oraș”, atrage el atenția.
Cine este Sandu Băbășan
Sandu Băbășan este antreprenor și investitor cu peste două decenii de experiență în tehnologie, eCommerce și zona de startup-uri. De-a lungul carierei, a înființat și a dezvoltat mai multe companii, reușind trei exituri și contribuind la atragerea a peste 20 de milioane de euro în investiții.
În prezent, el ocupă funcția de CEO al companiei Indicathor ESG, o platformă românească bazată pe inteligență artificială, destinată automatizării raportărilor de sustenabilitate (ESG) pentru companii din diverse sectoare.
Pe lângă activitatea din business, găzduiește „Sandu Băbășan Podcast”, un proiect în care dialoghează cu antreprenori, lideri și investitori din mediul economic.
Punctul de vedere al Patronatului HoReCa Cluj, în așteptare
Redacția care a publicat analiza a solicitat un punct de vedere oficial din partea Patronatului HoReCa Cluj. Acesta urmează să fie inclus în articol de îndată ce va fi transmis.