Președintele SOS România, filiala Cluj, îi cere companiei Kaufland România explicații legate de sprijinirea, prin programul „În stare de bine”, a unui proiect dedicat sănătății emoționale a adolescenților din județul Cluj. Solicitarea vizează mai ales modul de selecție a proiectului, protecția minorilor și rolul părinților.
Sesizarea adresată conducerii Kaufland România
Luni, liderul SOS România Cluj, Sorin Naș, a transmis o adresă oficială către conducerea Kaufland România. El afirmă că retailerul susține financiar, prin programul „În stare de bine”, un proiect derulat de Asociația Accept și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), destinat tinerilor cu vârste între 13 și 19 ani din localități urbane mici și zone rurale din județul Cluj.
Potrivit lui Naș, inițiativa ar include ateliere și tabere pe teme pe care le consideră sensibile pentru dezvoltarea copiilor. Din acest motiv, el solicită companiei:
- să explice ce criterii au stat la baza alegerii proiectului;
- să prezinte modul în care sunt urmărite conținutul activităților și respectarea standardelor de protecție a minorilor.
Liderul SOS România Cluj cere, totodată, precizări privind existența unui acord scris și informat din partea părinților pentru participarea copiilor în program.
Întrebări despre selecția participanților și pregătirea specialiștilor
În demersul său, Sorin Naș solicită informații și despre:
- cum sunt identificați și selectați adolescenții care intră în proiect;
- ce pregătire profesională au persoanele care desfășoară activitățile cu tinerii.
Acesta subliniază importanța implicării unor profesioniști acreditați, precum psihologi sau consilieri. Naș susține că finanțarea unor programe cu „puternică încărcătură ideologică”, care se adresează minorilor, poate genera tensiuni la nivelul comunităților, mai ales în mediul rural, unde părinții ar fi mai sensibili la astfel de teme.
DGASPC Cluj și Consiliul Județean, informate despre campanie
Reprezentantul SOS România anunță că a informat despre această campanie atât Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Cluj, cât și Consiliul Județean Cluj.
În finalul mesajului către Kaufland România, Sorin Naș afirmă că, în opinia sa, implicarea socială a unei companii de acest tip ar trebui orientată spre proiecte cu un consens larg în societate, cum ar fi:
- educația de bază;
- domeniul sănătății;
- nutriția;
- sportul;
- reducerea abandonului școlar;
- sprijinirea copiilor aflați în situații vulnerabile.
El solicită un răspuns public și transparent din partea retailerului.
Ce este programul „În stare de bine”
Programul „În stare de bine” este o inițiativă socială finanțată de Kaufland România și gestionată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Prin acest mecanism, organizațiile neguvernamentale din țară pot accesa granturi nerambursabile pentru proiecte sociale desfășurate în diverse comunități.
Potrivit descrierii programului, acesta funcționează ca un sistem de finanțare privată pentru ONG-uri, cu un buget anual de aproximativ un milion de euro. Scopul declarat este reducerea inegalităților sociale și sprijinirea dezvoltării comunităților vulnerabile, prin activități din domenii precum:
- cultură;
- sport;
- sănătate emoțională;
- educație non‑formală;
- promovarea unui stil de viață sănătos.
Unele apeluri tematice din cadrul programului, cum este „În stare să ajut”, au vizat direct sănătatea emoțională a adolescenților din mediul rural și din orașe mici. Acestea au inclus, conform prezentării, ateliere, grupuri de suport, activități educaționale și intervenții de prevenție legate de bullying, dependențe sau dezvoltarea abilităților sociale.
Relevanța subiectului pentru Cluj
Pentru comunitățile din județul Cluj – în special din mediul rural și din orașele mici – astfel de proiecte pot avea un impact direct asupra tinerilor și familiilor lor. De aceea, discuțiile despre cine finanțează programele pentru adolescenți, cum sunt concepute activitățile și ce rol au părinții în procesul decizional devin subiecte de interes public local.
Demersul SOS România Cluj aduce în prim‑plan nevoia de transparență în finanțarea proiectelor sociale și deschide o discuție mai amplă despre cum sunt abordate temele de sănătate emoțională în rândul adolescenților din județ.