Știri naționale și internaționale

Legumicultorii români pot accesa, începând din 19 ianuarie 2026, fonduri europene de peste 151 de mil. euro

Redacția•30 decembrie 2025

Pe scurt

Legumicultorii români beneficiază începând cu 19 ianuarie 2026 de acces la fonduri europene în valoare totală de peste 151 de milioane de euro, prin sesiunea de finanțare lansată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru intervenția DR-16 din Planul Strategic PAC 2023-2027. Această sesiune, care va dura până pe 20 martie 2026, sprijină investițiile în sectorul legumelor și al cartofului, alocând 70,38 milioane euro pentru fermele individuale de legume, 51 milioane euro pentru cultura cartofului și 30 milioane euro pentru formele asociative din sectorul legumelor. Finanțarea nerambursabilă poate ajunge până la 2 milioane euro pe proiect, cu limite specifice pentru achiziția de utilaje: până la 300.000 euro pentru alte culturi decât cartoful, respectiv 700.000 euro pentru cultura cartofului și utilaje destinate formelor asociative. Intensitatea finanțării este de până la 65% din valoarea eligibilă a proiectelor, iar prin aceasta se pot susține investiții pentru dezvoltarea exploatațiilor legumicole și cartoficole, inclusiv înființarea spațiilor protejate (sere, solarii), achiziția de echipamente agricole, unități de condiționare și depozitare, sisteme de irigații și facilități de stocare a apei, dar și echipamente de avertizare pentru fenomene meteorologice și procesarea la nivelul fermei. Pentru selecția proiectelor, MADR a stabilit praguri de calitate diferențiate pe două perioade: între 19 ianuarie și 18 februarie 2026, fermierii individuali și formele asociative trebuie să obțină minimum 68 de puncte (50 pentru cartofi), iar între 19 februarie și 20 martie 2026 aceste praguri scad la 40 puncte, respectiv 30 puncte pentru culturile de cartof. Toate cererile de finanțare se vor depune exclusiv online pe platforma AFIR, unde sunt disponibile Ghidul solicitantului și toate anexele necesare, facilitând astfel accesul rapid și transparent la aceste resurse financiare esențiale pentru modernizarea și consolidarea agriculturii românești în sectorul legumicol.

Legumicultorii români pot accesa fonduri europene de peste 151 milioane euro începând cu 19 ianuarie 2026

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), anunță lansarea unei noi sesiuni de finanțare dedicată sectorului legumelor și cultivării cartofului. Astfel, în perioada 19 ianuarie 2026, ora 9:00, până pe 20 martie 2026, ora 16:00, fermierii din România vor putea depune proiecte pentru intervenția DR-16, finanțată prin Planul Strategic al Politicii Agricole Comune (PAC) 2023-2027.

Bugetul și alocările pe sectoare

Fondurile puse la dispoziție ajung la suma totală de 151.383.529 euro, distribuite astfel:

70.383.529 euro pentru ferme individuale din sectorul legumelor;
51.000.000 euro pentru cultura cartofului;
30.000.000 euro pentru investiții în forme asociative în sectorul legumelor.

Această finanțare are ca scop sprijinirea modernizării și extinderii fermelor prin investiții care să contribuie atât la creșterea productivității, cât și la dezvoltarea infrastructurii agricole.

Sprijin financiar atractiv și condiții clare

Pentru fiecare proiect, valoarea maximă a ajutorului nerambursabil variază în funcție de tipul investiției:

până la 2.000.000 euro/proiect în general;
până la 300.000 euro pentru achiziția de utilaje dedicate altor culturi în afară de cartof;
până la 700.000 euro pentru utilaje specifice culturii cartofului;
până la 700.000 euro pentru achiziția de utilaje agricole destinată formelor asociative.

Intensitatea finanțării nerambursabile poate ajunge până la 65% din valoarea eligibilă totală a proiectului, oferind astfel un sprijin substanțial fermierilor interesați de modernizare și dezvoltare.

Ce tipuri de investiții sunt eligibile?

Domeniile de investiții suportate prin intervenția DR-16 sunt diverse și acoperă o gamă largă de nevoi din sectorul legumicol și cartofului:

Înființarea și dezvoltarea exploatațiilor agricole specializate;
Construirea și modernizarea spațiilor protejate, precum sere sau solarii;
Achiziționarea de utilaje și echipamente agricole performante;
Dotarea cu unități de condiționare și depozitare pentru legume și cartofi;
Instalarea sistemelor de irigații la nivel de fermă și facilități pentru stocarea apei (componente secundare);
Echipamente pentru avertizarea și reducerea impactului fenomenelor meteorologice extreme;
Dezvoltarea capacităților de procesare la nivel de fermă (componentă secundară).

Aceste investiții urmăresc nu doar creșterea capacității productive, ci și adaptarea fermelor la schimbările climatice și îmbunătățirea calității produselor agricole românești.

Criterii de selecție și praguri de calitate

Pentru o selecție transparentă și obiectivă, MADR a stabilit praguri de evaluare a proiectelor în două etape:

În prima fază, între 19 ianuarie și 18 februarie 2026, vor fi necesare minim 68 de puncte pentru ferme individuale și forme asociative și 50 de puncte pentru proiectele destinate culturii cartofului;
În etapa următoare, între 19 februarie și 20 martie 2026, aceste praguri scad la 40 de puncte pentru ferme individuale și forme asociative și la 30 de puncte pentru componenta de cartof.

Acest sistem de punctaj oferă oportunități atât celor cu proiecte bine conturate de la început, cât și celor care se înscriu spre finalul perioadei de depunere, asigurând o competiție echitabilă.

Cum se depun cererile?

Depunerea cererilor de finanțare se realizează exclusiv în mediul online, pe platforma oficială a AFIR (www.afir.info). Pe site-ul agenției solicitanții pot găsi Ghidul solicitantului, împreună cu toate anexele necesare pentru completarea dosarului. Este important ca fermierii interesați să consulte aceste documente pentru a îndeplini toate condițiile și criteriile aferente.

Această finanțare reprezintă o oportunitate majoră pentru legumicultorii și cultivatorii de cartofi din România de a-și moderniza și extinde activitățile agricole, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc și la creșterea competitivității pe piața agricolă europeană.

Fermierii care doresc să valorifice aceste fonduri europene trebuie să fie pregătiți să depună proiecte bine documentate și să respecte termenele limită pentru a beneficia de acest sprijin substanțial oferit prin PAC 2023-2027.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleBanii tăi

Articole similare

Leul s-a apreciat în raport cu euro

Leul s-a apreciat în raport cu euro, însă a înregistrat o depreciere ușoară față de dolarul american și francul elvețian, conform datelor publicate de BNR. Astfel, dolarul american a crescut de la 4,3235 lei la 4,3286 lei (+0,1%), iar francul elvețian a urcat de la 5,4794 lei la 5,4911 lei (+0,2%), indicând o scădere a puterii de cumpărare a leului în fața acestor două valute. Pe de altă parte, prețul gramului de aur a scăzut semnificativ, de la 620,0806 lei în ședința precedentă, la 609,8475 lei, ceea ce reflectă o tendință de reducere a costului acestui metal prețios în moneda națională. Aceasta evoluție a cursurilor valutare și a aurului evidențiază o dinamică variabilă pe piața financiară românească, unde leul își consolidează poziția în fața euro, dar pierde teren ușor în fața altor monede de referință, iar investitorii pot observa o scădere a valorii aurului în lei. Această fluctuație este importantă pentru cei interesați de schimburile valutare și investițiile în active financiare în România.

Cele mai importante creșteri ale cotațiilor bursiere BVB: Armătura, Transelectrica şi Carbochim

În perioada 27 – 31 octombrie 2025, Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o creștere semnificativă a capitalizării bursiere, ajungând la 474,32 miliarde lei, față de 462,29 miliarde lei în săptămâna precedentă, susținută de un rulaj al tranzacțiilor cu acțiuni de 765,96 milioane lei, mult superior celui de 232,75 milioane lei din săptămâna anterioară. Ziua cu cele mai multe tranzacții a fost 31 octombrie, când rulajul a atins 506,9 milioane lei, în timp ce 27 octombrie a fost cea mai slabă zi, cu 57,93 milioane lei tranzacționați. Acțiunile Băncii Transilvania au rămas cele mai lichide pe segmentul principal, cu tranzacții de peste 81,71 milioane lei și o stabilitate a prețului, urmate de OMV Petrom și Romgaz, care au avut tranzacții de 33,86 milioane lei (-0,74%) și respectiv 27,33 milioane lei (+0,63%). Indicele principal BET a închis săptămâna la 22.516,79 puncte, iar printre cele mai importante creșteri ale cotațiilor s-au remarcat Armătura (+98,20%), Transelectrica (+13,04%) și Carbochim (+11,22%). În contrast, acțiunile Comelf SA, Transgaz și Promateris au înregistrat scăderi notabile de 7,72%, 7,37% și respectiv 6,25%. Această evoluție reflectă o dinamică pozitivă a pieței bursiere românești, evidențiind companiile cu performanțe remarcabile și oferind investitorilor perspective interesante în contextul actual al pieței de capital.

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 16,3% în septembrie 2025

Arieratele bugetului general consolidat au înregistrat o creștere semnificativă de 16,3% în septembrie 2025, conform datelor comunicate de Ministerul Finanțelor și citate de Agerpres. Astfel, datoriile restante de peste 90 de zile au crescut cu 10,8%, ajungând la 258,6 milioane lei, în timp ce arieratele de peste 120 de zile au înregistrat un avans mult mai mare de 31,1%, atingând 356,6 milioane lei. De asemenea, datoriile restante mai vechi de 360 de zile au urcat cu 2,36%, la 199,3 milioane lei. Pe segmentul bugetelor locale, arieratele s-au majorat cu 15,9%, de la 673,4 milioane lei în august 2025 la 781,11 milioane lei în septembrie, cu creșteri notabile atât în categoria datoriilor de peste 90 de zile (8,7%), cât și în cele de peste 120 de zile (+31,5%) și cele mai vechi de 360 de zile (+2,5%). La nivelul bugetului de stat și entităților autonome, arieratele au crescut și ele cu 25,5%, urcând la 33,4 milioane lei, cu o creștere accentuată a datoriilor mai vechi de 90 de zile (+61,8%) și a celor de peste 120 de zile (+17,9%), în timp ce datoriile restante de peste 360 de zile au scăzut ușor cu 1,01%, ajungând la 9,8 milioane lei. Această evoluție reflectă o presiune continuă asupra finanțelor publice, indicând o creștere a sumelor restante în toate categoriile de arierate, aspect important pentru monitorizarea sănătății financiare a administrației publice din România.