Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Lege pentru limitarea cumpărării de proprietăţi de către cetăţenii străini, în Groenlanda

Redacția14 noiembrie 2025
Lege pentru limitarea cumpărării de proprietăţi de către cetăţenii străini, în Groenlanda

Pe scurt

O nouă lege adoptată în Groenlanda limitează accesul cetățenilor străini la cumpărarea de proprietăți pe insulă, prevedând că doar cetățenii, companiile sau organizațiile daneze pot achiziționa terenuri și dobândi uzufructul solului, iar cetățenii străini pot beneficia de acest drept doar după ce demonstrează că au locuit și au plătit impozite pe insulă timp de cel puțin doi ani. Această măsură, aprobată cu 21 de voturi pentru și șase abțineri, reflectă preocupările legate de creșterea interesului străin pentru proprietăți în Groenlanda, o insulă arctică cu o populație de circa 57.000 de locuitori, al cărei teren aparține statului, dar unde există posibilitatea utilizării și cumpărării anumitor terenuri. Legea, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, vine pe fondul unor tensiuni geopolitice, inclusiv a intenției faimoase a fostului președinte american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda pentru motive de securitate națională, o propunere întâmpinată cu critici din partea guvernelor danez și groenlandez. De asemenea, Danemarca a intensificat investițiile economice și militare în zonă, sprijinind astfel autonomia Groenlandei, care din 2010 are un statut special ce recunoaște dreptul la autodeterminare, susținut de majoritatea populației, însă cu preocuparea de a nu afecta nivelul de trai. Această lege marchează un pas important în protejarea resurselor și intereselor locale, consolidând controlul asupra accesului la proprietăți în contextul unei creșteri a interesului internațional pentru această regiune strategică a Arcticii.

Lege pentru limitarea cumpărării de proprietăţi de către cetăţenii străini, în Groenlanda

Într-un pas important către protejarea teritoriului său, Groenlanda a aprobat o lege care limitează dreptul cetățenilor străini de a cumpăra proprietăți. Potrivit noii legislații, numai cetățenii, companiile și organizațiile din Danemarca vor putea să achiziționeze terenuri sau să dobândească uzufructul asupra acestora. Cetățenii străini vor putea beneficia de astfel de drepturi doar dacă demonstrează că au locuit și plătit taxe pe insulă pentru o perioadă minimă de doi ani, informează publicația groenlandeză Sermitsiaq.

Proprietatea terenurilor în Groenlanda: o chestiune de stat

Deși pământul în Groenlanda este proprietate de stat, utilizarea anumitor parcele și cumpărarea unor proprietăți sunt permise în anumite condiții. Noua lege, care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie, vine ca răspuns la creșterea recentă a interesului manifestat de investitori străini pentru achiziționarea de terenuri în această regiune arctică.

Această măsură a fost adoptată cu o majoritate confortabilă în parlamentul groenlandez: 21 de voturi „pentru” și șase abțineri. Toate abținerile aparțin deputaților din partidul Naleraq, una dintre formațiunile care susțin rapiditatea procesului de independență a Groenlandei, dar și întărirea relațiilor cu Statele Unite ale Americii.

Contextul geopolitic care a influențat adoptarea legii

Interesul statelor străine pentru Groenlanda a crescut semnificativ în ultimul an, mai ales după declarațiile președintelui american Donald Trump. Acesta și-a exprimat în mod repetat intenția de a achiziționa insula, invocând motive de securitate națională. Propunerea a stârnit reacții critice atât în guvernul danez, cât și în cel groenlandez, subliniind complexitatea situației geopolitice din regiune.

Groenlanda, o insulă vastă cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane de kilometri pătrați, este acoperită în proporție de 80% de gheață permanentă. Danemarca și-a intensificat recent investițiile economice și militare în zonă, consolidând influența asupra acestui teritoriu strategic din Arctica.

Economia Groenlandei și autonomia sa relativă

Economia locală depinde în mare măsură de pescuit, iar un aspect vital îl reprezintă și ajutoarele financiare financiare anuale pe care Danemarca le oferă, acestea acoperind aproape jumătate din bugetul total al insulei. Deși Groenlanda beneficiază de un statut special de autonomie din 2010, care recunoaște dreptul la autodeterminare, majoritatea locuitorilor sunt reticenți în a renunța la nivelul actual al traiului pentru o independență totală, după cum arată sondajele.

Noua lege reflectă astfel dorința autorităților groenlandeze de a proteja patrimoniul teritorial și economic al insulei, în contextul presiunilor internaționale tot mai mari. Ea simbolizează, de asemenea, o afirmare a suveranității locale și a grijii față de resursele naturale și spațiul teritorial al uneia dintre cele mai importante regiuni arctice din lume.

Impactul legii asupra viitorului Groenlandei

Prin limitarea accesului la proprietăți a cetățenilor străini, legislația aprobată pune un accent deosebit pe controlul suveranității și pe protejarea intereselor interne. Această decizie vine într-un moment delicat, în care Groenlanda este sub lupa comunității internaționale, nu doar din cauza resurselor naturale importante — precum mineralele și potențialul pentru energie — ci și din punct de vedere strategic și militar.

Astfel, legea marchează o etapă esențială pentru dezvoltarea și securitatea insulei, echilibrând relațiile externe și intențiile interne privind autonomie și potențiala independență politică.


În concluzie, noua reglementare privind achiziția de proprietăți este un răspuns clar și ferm la contextul internațional care ridică întrebări importante despre viitorul Groenlandei. Consacrată printr-un vot majoritar, această lege va deveni un instrument crucial în manevrarea intereselor externe și în protejarea patrimoniului acestei regiuni arctice unice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.