Știri naționale și internaționale

Israelul respinge apelul a 14 ţări pentru a opri extinderea coloniilor în Cisiordania ocupată

Redacția•25 decembrie 2025

Pe scurt

Israelul a respins apelul făcut de 14 ţări, printre care Franţa, Regatul Unit, Canada şi Japonia, care cer oprirea extinderii coloniilor evreieşti în Cisiordania ocupată, considerând orice astfel de solicitare ca fiind reprobabilă din punct de vedere moral, a declarat ministrul de externe Gideon Saar. Recent, Israelul a aprobat înfiinţarea a 19 noi aşezări în acest teritoriu, ridicând la 69 numărul coloniilor aprobate în ultimii trei ani, o mişcare justificată oficial prin necesitatea de a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii statului evreu. Ministrul de finanţe Bezalel Smotrich a menţionat, de asemenea, că aceasta reprezintă o modalitate de a bloca crearea unui stat palestinian pe teritoriile respective. Criticile internaţionale semnalează riscul ca această extindere unilaterală să submineze armistiţiul fragil din Gaza, în timp ce ţările semnatare susţin soluţia paşnică a celor două state, israelian şi palestinian. Peste 500.000 de colonişti israelieni trăiesc acum în Cisiordania, în colonii considerate ilegale conform dreptului internaţional, în contextul în care activitatea de colonizare, începută în 1967, a fost intensificată semnificativ în ultimii ani, mai ales după războiul declanşat în octombrie 2023. Autoritatea Palestiniană condamnă vehement aceste măsuri, le consideră parte a unei politici sistematice israeliene care împiedică existenţa unui stat palestinian suveran şi denunţă furtul accelerat de terenuri şi escaladarea violenţelor comise de colonişti, amplificând astfel tensiunile din regiune. Acest conflict tensionat rămâne o provocare majoră pentru pacea durabilă în Orientul Mijlociu, iar actualele decizii israeliene sporesc incertitudinea în realizarea unei soluţii echitabile şi viabile pentru ambele părţi.

Israelul a respins ferm apelul a 14 țări care au cerut încetarea extinderii coloniilor evreiești în Cisiordania ocupată, reafirmându-și dreptul de a permite stabilirea așezărilor în această regiune. Declarația a fost făcută miercuri seara târziu de către ministrul de externe Gideon Saar, care a catalogat solicitările externe drept „imorale” și inacceptabile.

„Guvernele străine nu pot limita dreptul evreilor de a trăi în Țara Israelului, iar orice apel în acest sens este reprobabil din punct de vedere moral”, a transmis Saar pe platforma X. Totodată, el a explicat că hotărârea de a crea 11 noi așezări și de a legaliza alte opt vine ca răspuns la amenințările la securitate cu care se confruntă Israelul.

19 noi așezări aprobate, un record în ultimii ani

Duminica trecută, guvernul israelian a anunțat aprobarea înființării a 19 noi colonii în Cisiordania, ceea ce ridică la 69 numărul total al așezărilor aprobate în doar trei ani. Această decizie a generat numeroase controverse pe scena internațională.

Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe cunoscut pentru pozițiile sale de extremă dreapta, a subliniat motivul strategic al extinderii: „Pe teren, blocăm înființarea unui stat palestinian terorist”. Această poziție reacționează direct la contextul regional tensionat și la violențele recente din zonă.

Condamnări și apeluri internaționale pentru pace

Paisprezece ţări – printre care Franţa, Regatul Unit, Canada şi Japonia – au condamnat miercuri această decizie unilaterala a Israelului și au cerut încetarea imediată a extinderii coloniilor evreiești. Semnatarii au avertizat că astfel de acțiuni riscă să submineze armistițiul deja fragil care guvernează Gaza de la începutul lunii octombrie, în contextul unui teritoriu devastat de doi ani de război.

În comunicatul emis, cele 14 state și-au reafirmat angajamentul ferm pentru o pace durabilă și justă, „bazată pe soluția celor două state”, israelian și palestinian. Această poziție reflectă dorința comunității internaționale de a găsi o rezolvare negociată și acceptabilă pentru ambele părți.

Contextul demografic și juridic al colonizării

Pe lângă Ierusalimul de Est, regiune ocupată și anexată formal de Israel, în prezent peste 500.000 de israelieni locuiesc în colonii extinse în Cisiordania, teren pe care trăiesc aproximativ trei milioane de palestinieni. Organizația Națiunilor Unite consideră aceste colonii ilegale în baza dreptului internațional, însă guvernele israeliene succesive și-au continuat politica de colonizare încă din 1967.

Această activitate s-a intensificat în mod semnificativ sub actuala administrație israeliană, în special după izbucnirea conflictului din Gaza, declanșat de atacul surpriză al mișcării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului israelian în data de 7 octombrie 2023.

Reacția Autorității Palestiniene

Autoritatea Palestiniană a reacționat vehement la anunțul israelian, catalogând această politică de extindere drept parte a unei strategii sistematice menite să împiedice înființarea unui stat palestinian suveran și independent. Oficialii palestinieni au denunțat „furtul accelerat al terenurilor palestiniene” și au condamnat intensificarea „terorismului coloniștilor” în aceste zone.

Această situație complică și mai mult perspectivele unui viitor dialog pașnic și ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea unei soluții negociate în următorii ani.

Extinderea coloniilor în Cisiordania rămâne una dintre cele mai sensibile și controversate probleme din Orientul Mijlociu, punând în dificultate nu doar negocierile dintre israelieni și palestinieni, ci și relațiile diplomatice dintre Israel și alte state influente la nivel global. Pe fondul acestor tensiuni, reacțiile internaționale și deciziile guvernului israelian vor continua să modeleze evoluția conflictului în regiune.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomie

Articole similare

Proprietarii de benzinării Lukoil din SUA sunt afectaţi de incertitudine din cauza sancţiunilor impuse Rusiei

Proprietarii benzinăriilor Lukoil din SUA se confruntă cu o incertitudine majoră ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei de administrația Trump, menite să limiteze veniturile Kremlinului în contextul războiului din Ucraina. Aceste măsuri nu au afectat doar sediile și activele internaționale ale Lukoil, ci au generat haos printre cei aproape 200 de micii francizați americani, care se văd nevoiți să accepte plăți preponderent în numerar din cauza temerilor băncilor și companiilor de carduri de credit, afectând serios fluxul financiar al afacerilor lor. Deși Casa Albă a scutit benzinăriile de sancțiuni directe, impactul negativ al boicoturilor și al reacției publice a dus la scăderea încrederii clienților, iar ultimele sancțiuni au determinat unele instituții financiare să rupă legăturile cu Lukoil, complicând și mai mult gestionarea tranzacțiilor și aprovizionarea cu combustibil. Situația geopolitică delicată, influențată de războiul prelungit din Ucraina, și termenul limită din 2026 pentru vânzarea benzinăriilor Lukoil sporesc nesiguranța privind viitorul brandului pe piața americană. Francizații, care au semnat contracte clasice de închiriere și finanțare pe termen scurt cu Lukoil North America, se organizează pentru a face față crizei, exprimându-și temerile la întâlniri și căutând soluții legale, în timp ce compania rusă încearcă să-și vândă activele internaționale într-un proces care se anunță îndelungat și complex. Acest context afectează direct afacerile unor familii americane și ridică întrebări fundamentale despre continuitatea și identitatea lanțului de benzinării, mulți proprietari sperând să găsească un cumpărător care să permită schimbarea numelui și stabilitatea pe termen lung, iar unii chiar dispunându-se să cumpere direct stațiile, deși această variantă presupune costuri ridicate. Astfel, povestea benzinăriilor Lukoil din SUA reflectă o confruntare dură între politici internaționale și realitățile economice ale micilor afaceri, cu un impact profund și de lungă durată asupra mediului de business american.

Acord între Germania și Marea Britanie pentru achiziții de piese avansate de artilerie

Germania și Marea Britanie au încheiat un acord important pentru achiziționarea unor piese avansate de artilerie, ceea ce va permite armatei britanice accesul la o demonstrație timpurie a capabilităților sistemului RCH 155, în timp ce Germania va primi două unități pentru testare, conform unui comunicat al Ministerului Apărării. Acest sistem de artillerie de ultimă generație, produs de grupul franco-german de apărare KNDS împreună cu compania germană Rheinmetall, se remarcă prin faptul că poate trage opt runde pe minut în mișcare, funcționează eficient cu un echipaj format din doar doi membri și are autonomia de a parcurge până la 700 km fără a necesita realimentare. Această colaborare între cele două națiuni subliniază angajamentul lor pentru modernizarea capacităților militare și pentru consolidarea securității prin tehnologii avansate, fiind un pas major în domeniul apărării europene. Acordul oferă astfel o perspectivă clară asupra evoluției strategice în artilerie și contribuie la întărirea parteneriatului militar bilateral, aspect valoros în contextul actual geopolitic.

Prima centrală nucleară din Turcia ar urma să devină operaţională în 2026

Prima centrală nucleară din Turcia, construită de compania rusă Rosatom la Akkuyu, în provincia Mersin de pe coasta Mediteranei, urma iniţial să devină operaţională în 2024, însă lansarea sa a fost amânată, iar acum se preconizează că va intra în funcţiune în perioada 2026-2027, cu o finanţare externă estimată între 4 şi 5 miliarde de dolari pentru 2026. Această centrală, cu o capacitate impresionantă de 4.800 MW, face parte dintr-un plan mai amplu al Turciei, care vizează dezvoltarea unor capacităţi nucleare ce depăşesc 20 GW până în anul 2050. În paralel, Ankara este în negocieri cu firme din Coreea de Sud, China, Rusia şi Statele Unite pentru proiecte nucleare noi în provincia Sinop şi în regiunea Tracia, urmărind obţinerea celor mai competitive oferte. Pe lângă energia nucleară, ministrul Energiei turc, Bayraktar, a anunţat şi discuţii cu compania ACWA Power din Arabia Saudită privind realizarea unor parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 5.000 MW, primul acord urmând să fie încheiat în primul trimestru al anului 2026 pentru o fază iniţială de 2.000 MW, dezvoltate în zonele Sivas şi Taseli. Totodată, Turcia explorează şi alte parteneriate pentru proiecte de energie solară şi stocare, cu investiţii estimate între 1,5 şi 2 miliarde de dolari. Astfel, politica energetică a Turciei combină dezvoltarea energiei nucleare cu proiecte vaste în sectorul energiei regenerabile, consolidându-şi strategia de a deveni un lider regional în domeniul energiei curate şi securizate.