Știri naționale și internaționale

Interzis la reţele sociale pentru cei sub 15 ani, în Franţa

Redacția•31 decembrie 2025

Pe scurt

Guvernul Franței a propus un proiect de lege ambițios, care prevede interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la serviciile de rețele sociale online începând cu 1 septembrie 2026, măsură menită să protejeze tinerii de riscurile utilizării excesive a ecranelor digitale, precum expunerea la conținuturi nepotrivite, hărțuirea cibernetică și tulburările de somn. Conform acestui proiect, Autoritatea franceză de reglementare a comunicațiilor audiovizuale și digitale (ARCOM) va avea responsabilitatea de a supraveghea respectarea interdicției, iar o altă prevedere extinde prohibiția utilizării telefoanelor mobile în licee, continuând astfel măsura implementată în grădinițe și școli gimnaziale începând cu 2018. Președintele Emmanuel Macron a evidențiat acest proiect ca o prioritate, iar dezbaterile parlamentare sunt așteptate să înceapă în ianuarie 2024. Ministrul delegat pentru Inteligență Artificială și Digital, Anne Le Henanff, a subliniat compatibilitatea legii cu reglementările europene, în special cu Digital Services Act (DSA), în contextul în care o lege anterioară din iulie 2023 privind majoratul digital la 15 ani întâmpină obstacole de ordin european. Această inițiativă legislativă se înscrie într-un efort mai larg pe plan național, incluzând recent adoptarea unui text de către Senat, care impune necesitatea acordului parental pentru copiii cu vârste între 13 și 16 ani pentru accesul pe rețelele sociale, reflectând preocuparea crescândă față de impactul mediului digital asupra sănătății și siguranței tinerilor. Prin aceste măsuri, Franța se poziționează printre țările care încearcă să reglementeze strict accesul minorilor la platformele sociale, promovând astfel un mediu digital mai sigur și responsabil pentru adolescenți.

Guvernul francez propune o lege menită să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15 ani la serviciile de rețele sociale online. Proiectul, alcătuit din două articole, prevede interzicerea completă a furnizării de servicii de social media către această categorie de utilizatori, începând cu data de 1 septembrie 2026, conform surselor Agerpres.

Motivarea interdicției: protejarea sănătății tinerilor

Autoritățile franceze susțin această măsură prin raportarea la numeroase studii și analize științifice care demonstrează riscurile majore pe care le presupune utilizarea excesivă a ecranelor digitale de către adolescenți. Printre principalele pericole invocate se numără expunerea la conținuturi neadecvate, fenomenul de hărțuire cibernetică, dar și tulburări semnificative ale ritmului și calității somnului.

Guvernul își justifică astfel intervenția legislativă ca parte a unui demers amplu de apărare a sănătății psihice și fizice a tinerilor, încercând să limiteze accesul necontrolat al acestora la platformele de socializare.

Reglementarea și responsabilitatea ARCOM

Primul articol al noii legi este integrat în Legea pentru Încrederea în Economia Digitală și îi stabilește Autorității franceze de reglementare a comunicațiilor audiovizuale și digitale (ARCOM) rolul de a monitoriza și asigura respectarea acestei interdicții. ARCOM va avea astfel puterea de a sancționa platformele online care nu se conformează noilor norme adoptate.

Extinderea interdicției la telefoanele mobile în licee

Paralel cu restricția asupra rețelelor sociale, al doilea articol din proiectul guvernamental urmărește să extindă regula interzicerii utilizării telefoanelor mobile în școlile liceale. Această măsură, care elimină distragerea elevilor prin interzicerea accesului la telefoanele personale în timpul orelor, este o prelungire a legii din 2018, valabilă deja în grădinițe și școli gimnaziale. Deși legea din 2018 nu este întotdeauna respectată în totalitate, guvernul francez dorește strictețe și în cazul liceenilor.

Prioritatea președintelui Emmanuel Macron

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat încă de la începutul lunii decembrie 2023 că această inițiativă legislativă este una dintre prioritățile administrației sale. El a anunțat că dezbaterea publică și parlamentară privind proiectul de lege va începe în ianuarie 2024, marcând un pas important în drumul spre adoptarea acestei reglementări.

Compatibilitatea cu regulamentele europene

La data de 19 decembrie 2023, Anne Le Henanff, ministrul delegat pentru Inteligență Artificială și Digital, a susținut într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien că proiectul legislativ este conceput pentru a fi scurt și clar, dar și pentru a rămâne pe deplin în concordanță cu cadrul juridic european existent, în special cu Regulamentul Serviciilor Digitale (Digital Services Act - DSA).

Este important de menționat că o lege similară, care propunea un "majorat digital" la vârsta de 15 ani, a fost promulgată în iulie 2023, însă implementarea ei a fost blocată ca urmare a unor obstacole juridice la nivel european.

Inițiative legislative complementare privind protecția copiilor

Proiectul actual face parte dintr-un val mai larg de inițiative legislative menite să impună o vârstă minimă pentru accesul pe platformele de socializare. Recent, Senatul francez a adoptat un text ce vizează reducerea expunerii copiilor la ecrane și rețele sociale, prevăzând că minorii între 13 și 16 ani vor putea crea conturi doar cu acordul expres al părinților sau tutorilor legali.

Această evoluție legislativă reflectă preocuparea tot mai mare a autorităților pentru impactul digitalizării asupra tinerilor și dorința de a crea un cadru sigur, responsabil și sănătos pentru utilizarea tehnologiei în rândul copiilor și adolescenților.

În concluzie, Franța se poziționează în fruntea statelor europene care stabilesc reguli clare și stricte în domeniul utilizării rețelelor sociale de către minori, urmărind să protejeze generațiile viitoare de efectele negative ale expunerii precoci la internet și digitalizare. Acest demers legislativ combină elemente de protecție socială, educație și securitate digitală, deschizând calea pentru o dezbatere amplă și necesară în spațiul public.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.